Joaca forțată a fondurilor de investiții din cauza taxelor cuplului Vâlcov – Teodorovici

În ultima sâmbătă din 2018 a fost publicată, în Monitorul Oficial, Ordonanța 114 prin care se instituie noi taxe și se cresc altele deja existente. Toată lumea era cu ochii pe ea să vadă cum arată față de varianta finală. Printre curioși s-au aflat și angajații administratorilor de fonduri de investiții, cei care au în grijă banii a câteva zeci de mii de investitori.

Deja știau cum arată documentul, dar sperau să se fi modificat în timp, având în vedere că s-a întârziat circa o săptămână publicarea în Monitor. Este sâmbătă, ora prânzului, iar unul dintre ei stă acasă, pe canapea, aprinde ecranul telefonului, deschide Facebook-ul și vede un link care spune că Ordonanța s-a publicat. E oficial, iar peste două zile și ceva intră în vigoare.

Prima dată s-a uitat la taxa pe bănci, în speranța că nu arată așa cum a fost anunțată, măcar să vadă dacă e trimestrială sau anuală. La fel, nu știe. De fapt, nu înțelege, încă. Poate e ceva schimbat la energie, la Pilonul II. Nicio modificare.

Se teme că în noul an (2019) vor veni investitorii să-și retragă banii, adică să trimită mail-uri de solicitare a răscumpărării unităților de fond. Știe că nu are cum să-i convingă să rămână. Totuși, se gândește că vor fi și unele persoane care vor vedea asta ca pe o oportunitate: adică prețuri mici.

Se gândește la ce are de făcut. Afectate sunt în principal băncile și sectorul energetic. Mulți bani din fondul cu expunere la BVB sunt investiți în domeniile astea. Le propune colegilor, pe grupul de WhatsApp, micșorarea deținerii la BRD și Banca Transilvania după ce vor reveni la birou. La fel și la companiile din energie. Ar mai fi o bancă listată, Erste, și poate că e o idee să cumpere acolo. E mai puțin afectată pentru că BCR ocupă circa o treime din Grup.

În prima zi de muncă, din ianuarie, ajunge la ora 8:30 la birou. La ora 9 este ședință. A rămas cum au stabilit pe grupul de WhatsApp. A fost oricum o discuție scurtă. Între timp sosesc primele mail-uri în care investitorii solicită retragerea banilor. Se deschide bursa și deja se fac primele operațiuni discutate la ședință.

Mai apar și solicitări, de la investitori, de achiziționare a unităților de fond, adică de a investi. Mai puține la număr. Pentru unii, prețurile au scăzut foarte mult și reprezintă un bun moment de achiziție a unităților de fond, mai ales că este posibil ca Guvernul să se răzgândească.

A doua zi, pe site-urile de știri sunt noi declarații în care oficialii dau detalii despre cum se va aplica taxa.

După prânz, ia o pauză de 5 minute de cafea, se duce la colegi și spune că ar trebui să achiziționeze acțiuni la bănci pentru că, din declarații, reiese că taxa nu va fi așa de rea. Asta a făcut.

În prima lună din 2019 declarațiile oficialilor au fost atât de confuze, că unele fonduri au cumpărat și vândut acțiuni la aceleași companii de multe ori.

În final, în luna martie a apărut Ordonanța 19, care a modificat OUG 114, printre altele pe energie și bănci.

Potrivit datelor prezentate luni de Jan Pricop, director executiv al Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF), într-o conferință de presă la BVB, numărul investitorilor în fonduri de investiții a ajuns, în ultimul an, la 302.400, comparativ cu trimestrul I din 2018, când erau peste 330.000. În ceea ce privește doar fondurile de acțiuni, în T1 2018 erau 13.412 și au ajuns la 11.968, în T1 2019.

Trei administratori de fonduri, despre cum a fost în primul trimestru

„A fost o perioadă cu o volatilitate foarte ridicată. Trebuia să fii foarte conectat la toate declarațiile care apăreau în spațiul public care schimbau, modificau, aduceau revizuiri în legătură cu OUG 114. Domeniul de aplicabilitate era extrem de vast. Toată lumea era concetnrată, în principal pe sistemul bancar, dar au fost afectate foarte multe domenii, aproape toate marile acțiuni listate la BVB: energie, bănci, telecom, sistemul de pensii privat”, a mărturisit Alexandru Combei, director invesții BRD Asset Management.

El a precizat că a avut o perioadă mai dificilă pentru un fond diversificat.

„Acolo avem un buget de risc, atunci când piața merge foarte bine avem un buget foarte ridicat de risc, ceea ce înseamnă că avem expunere mare pe acțiuni. Când piața scade, scade și bugetul de risc și trebuie să reducem expunerea pe acțiuni. Vă dați seama că în această perioadă în care fiecare declarație putea să urce bursa cu 5% sau să o scadă cu 5% nu a fost prea plăcut. A fost o perioadă mai dificilă”, a precizat reprezentantul BRD Asset Management.

Potrivit acestuia, focusul principal a fost pe sectorul bancar pentru că cele două bănci au o pondere foarte mare în BET și severitatea taxei a fost pe acest sector.

„În prima variantă a taxei nu era clar dacă este trimestrială sau anuală. (…) Noi încercam să clarificăm care e poziția Guvernului. E x4 ori nu e x4 (adică trimestrială sau anuală n.r.)? Când am văzut că balanța înclină spre 1,2%, un nivel foarte mare al taxei, ne-am redus expunerea pe sectorul bancar. După care, când părea că balanța înclină în partea cealaltă din cauza diverselor presiuni care se făceau, am încercat să ne luăm expunere înapoi pe sectorul bancar”, a explicat Combei.

• Ne-am jucat puțin și cu Erste Bank. BCR are o pondere foarte mare în bilanțul Erste, pe la o treime, dacă îmi aduc bine aminte, și era foarte bune lovită de impactul din România. Mi se părea că un pariu mai sigur pentru că impactul nu era atât de mare.

Dragoș Manolescu, director general adjunct OTP, a spus că a avut anumiți investitori, în special în decembrie, care atunci când a fost minus 11% pe indice, au venit și au subscris în ideea în care li s-a părut că este un moment foarte bun de a-și lua expunere pe acțiunile de la București pentru că au devenit foarte ieftine.

„Au fost câțiva care s-au speriat. Mai este încă mult de lucru pe terenul educației financiare. Sunt multe semințe de plantat. În mod cert, pe măsură ce va crește gradul de educație financiară, investitorii vor profita de asemenea oportunități pentru că vom mai avea, probabil, și alte OUG-uri asemăn[toare, mă gândesc, sper să nu, dar dacă vor mai fi, vor fi oportunități”, a afirmat Manolescu.

La OTP Asset Management, cele mai tranzacționate acțiuni au fost cele din sectorul bancar pentru că impactul era cel mai mare: Banca Transilvania și BRD, Erste în mod secundar, iar pe locul II cele din sectorul energetic și telecom.

„În prima fază, din decembrie, am redus din expunere, iar din ianuarie am revenit la expunerile pe care le aveam în ideea că mesajele pe care le primeau piețele financiare erau de îmblânzire a OUG. Am acționat, pe cale de consecință, crescând expunerile”, povestește Manolescu.

După decembrie, spune el, la noi sentimentul a fost că ce este mai rău este în trecut.

„În consecință, am crescut expunerea. Partea bună este că am avut dreptate și ce este mai rău în privința OUG 114 este în trecut. Rămâne un singur semn de întrebare, legat de Pilonul II, unde nu s-a clarificat și așteptăm. Impatul ar putea să fie destul de mare asupra pieței financiare locale”, a explicat el.

Daniela Vasile, manager de investiţii la Certinvest, spune că deși sistemul bancar a fost cel mai afectat de corecții în decembrie, în primul trimestru performerii nu au venit din sectorul bancar.

„Cele două companii care au avut cea mai mare creștere au fost Nuclearelectrica și Petrom. Noi am redus din decembrie expunerea de bănci nu neapărat doar din cauza OUG, ci prin prisma încetinirii creșterii economice care, cu siguranță, va afecta sistemul bancar dovadă faptul că BRD a raportat o scădere a profitului pentru trimestrul I”, a precizat Vasile.