La bordul Statiei Spatiale Internationale (ISS), rusii si americanii evita subiectele de politica

In spatiu „nu vorbim despre politica”, au declarat astronautul american Scott Kelly si cosmonautul rus Mikhail Kornienko, care se vor intalni in luna martie la bordul ISS, unde vor sta un an, si care intentioneaza sa nu lase tensiunile dintre Moscova si Washington sa invadeze avanpostul orbital, transmite AFP, potrivit Mediafax. Cei doi veterani ai spatiului, care se pregatesc pentru cel mai lung sejur la bordul ISS de la prima misiune umana pe Statia Spatiala Internationala de la darea in folosinta a acesteia in anul 2000, au prezentat, joi, la Paris, misiunea stiintifica realizata in comun, in cadrul unei conferinte de presa organizate la sediul UNESCO.

Astronautii au ca sarcina studierea efectelor prezentei prelungite in spatiu asupra corpului uman, in vederea misiunilor spatiale cu echipaj uman de lunga durata.

Americanii intentioneaza sa efectueze o prima misiune catre planeta Marte in jurul anului 2030, cu ajutorul capsulei Orion, aflate inca in stadiul de testare.

Recordul pentru cea mai lunga sedere in spatiu este detinut de rusul Valeri Poliakov, care a locuit 14 luni la bordul statiei spatiale sovietice Mir, in 1995.

Programul de cercetare americano-rus pe care il vor desfasura cei doi oameni astronauti atesta faptul ca, in spatiu, cooperarea dintre Washington si Moscova continua in ciuda tensiunilor diplomatice provocate de conflictul ucrainean in care este implicata Rusia, comenteaza AFP.

„Trebuie sa contam unii pe altii. Vietile noastre depind de asta. Mikhail trebuie sa poata conta pe mine in caz de pericol. Nu vom aborda chestiunile politice dintre tarile noastre”, a declarat Scott Kelly, in varsta de 50 de ani. „Suntem buni prieteni, suntem profesionisti”, a subliniat americanul.

„In spatiu nu exista frontiere. Acesta este un frumos exemplu despre modul de colaborare, mai ales pentru politicienii de la sol”, a declarat, la randul sau, Mikhail Kornienko, in varsta de 54 de ani.

Sanctiunile impuse de Statele Unite Rusiei, in primavara, si care vor fi intarite nu au atins pana acum cooperarea spatiala.

Daca totul va decurge conform planului, la finalul acestei misiuni, Scott Kelly, fost pilot in Marina americana, va deveni americanul cu cea mai mare sedere in spatiu.

„Iubesc provocarile. Aceasta misiune ma umple de entuziasm”, a spus Kelly, care a petrecut deja sase luni in spatiu. „Faptul ca voi sta de doua ori mai mult mi s-a parut foarte interesant”, a subliniat astronautul.

Misiunile spatiale de lunga durata cu echipaj uman sunt o provocare si din punct de vedere medical, pentru ca pot duce la aparitia atrofiei musculare, la pierderea de masa osoasa si la probleme de vedere. De asemenea, sederea in spatiu afecteaza sistemul imunitar, iar radiatiile cosmice pot avea consecinte nedorite asupra organismului, potrivit astronautului american.

„Daca va trebui ca in viitor sa calatorim trei ani prin spatiu pentru a ajunge pe planeta Marte, trebuie sa intelegem ce se va intampla cu corpul uman”, a adaugat astronautul.

Scott Kelly spera ca prima misiune cu echipaj uman spre Marte sa aiba loc in timpul vietii sale. „Avem tehnologia necesara. Este o chestiune de vointa politica si de investitii financiare”, a spus astronautul, dand ca termen posibil de efectuare a unei calatorii umane spre Marte intre 30 si 40 de ani de acum inainte.

Rusul Mikhail Kornienko, deja bunic, a declarat ca o misiune umana spre Marte ar putea avea loc mai devreme. „Sunt optimist. Pentru asta trebuie sa facem eforturi comune. Nu este un lucru pe care sa-l faca o singura tara. Nu vom reusi decat impreuna”, a spus inginerul rus.

ISS este administrata de 16 tari, dintre care Rusia si Statele Unite suporta cea mai mare parte a costurilor. Pana in prezent, un echipaj uman nu a locuit la bordul ISS mai mult de sase luni.

Trimis pe orbita in 1998, acest avanpost orbital si laborator spatial, a carui constructie a costat 100 de miliarde de dolari, a obtinut o prelungire de patru ani a duratei sale de functionare, dupa ce NASA a decis sa continue utilizarea ISS pana in 2024.

In schimb, Rusia si Europa nu s-au angajat sa finanteze ISS mai departe de 2020.

In prezent, NASA depinde in totalitate de Rusia pentru trimiterea astronautilor sai pe ISS, fiecare zbor cu ajutorul rachetelor Soyuz costand 70 de milioane de dolari.

Agentia spatiala nord-americana a selectat in luna septembrie companiile SpaceX si Boeing pentru a construi primele doua vehicule spatiale private pentru transportul de echipaje umane pe ISS si, poate, si spre alte destinatii orbitale.