LE MONDE: Confruntate cu Trump, China şi Japonia caută să-şi depăşească diferendele

Pentru prima dată de şapte ani, un premier japonez merge în China. La patru decenii după vizita istorică în Japonia a părintelui modernizării Chinei, Deng Xiaoping, care semnase un tratat de prietenie între cele două ţări, vizita în China, între 25 şi 27 octombrie a şefului guvernului japonez, Shinzo Abe, ar trebui să confirme o întărire a cooperării economice bilaterale, lăsând de o parte problemele, numeroase şi sensibile, care ţin de geopolitică, potrivit Le Monde, citat de Rador

Rivali pe multe subiecte – între timp, China a depăşit Japonia şi a devenit a doua putere economică mondială -, cele două ţări împărtăşesc aceeaşi îngrijorare în legătură cu presiunea comercială a Statelor Unite.

Nemulţumit de deficitele cu a doua şi a treia economie a lumii, Donald Trump poartă un adevărat război comercial cu China şi împinge Japonia să semenze un acord de liber-schimb cu ţara sa. Pe 17 octombrie, departamentul american al Trezoreriei a plasat oficial Japonia şî China printre cele şase ţări care trebuie supravegheate, deoarece sunt bănuite că-şi manipulează monedele.

Discuţii lipsite de căldură

Rezultat: creşterea chineză nu a depăşit 6,5% între iulie şi septembrie, cel mai scăzut nivel al său de nouă ani, şi exporturile nipone au scăzut cu 1,2% în septembrie, o premieră de 22 de luni. „Într-un context de escaladare cu Statele Unite, a devenit primordial pentru China să întărească legăturile economice cu Japonia”, estimează Noriyuki Kawamura, specialist în relaţiile chino-japoneze la Universitatea din Nagoya. „Fricţiunile comerciale cauzate de Statele Unite au pus în evidenţă necesitatea pentru cele două ţări să-şi lărgească cooperarea economică bilaterală”, confirmă, în Global Times, Zhou Yongsheng, profesor la Universitatea de afaceri internaţionale de la Beijing.

Ambii ajunşi la putere în iarna 2012-2013, Shinzo Abe şi preşedintele chinez, Xi Jinping, nu s-au întâlnit până acum decât în marja diferitor summituri, cel mai adesea având discuţii lipsite de căldură.

Chiar dacă China este primul partener comercial al Japoniei, relaţiile sunt tensionate din cauza insuliţelor numite Senkaku de japonezi şi Diaoyu de chinezi, administrate de Tokyo, dar revendicate de Beijing şi Taipei, din cauza naţionalismului cu tentă revizionistă a dlui Abe şi a politicii sale pro-americane şi de promovare a unei axe indo-pacifice destinate să limiteze China sau creşterea puterii militare a Chinei.

Problema sancţiunilor faţă de Phenian

Summitul de la Beijing trebuie să servească, apreciază purtătorul de cuvânt al guvernului japonez, Yoshihide Suga, la „depăşirea unei noi etape în relaţiile chino-japoneze”, anume să se relanseze principiul summiturilor anuale, existente înainte de 2011. După această vizită, încălzirea relaţiilor va fi apreciată cu măsura a două simboluri: posibilul anunţ din partea lui Xi Jinping privind o viitoare vizită la Tokyo şi trimiterea sau nu a unui panda chinez într-o grădină zoologică japoneză.

Chestiunea denuclearizării Coreii de Nord va fi abordată şi o dată cu ea problema sancţiunilor impuse Phenianului. Tokyo le sprijină; Beijingul doreşte relaxarea lor, pentru a recompensa primele gesturi nord-coreene. Dar dl Abe insistă, ca şi europenii, pe necesitatea unei denuclearizări complete, verificabile şi ireversibile. El cere de altfel lămuriri privind soarta japonezilor răpiţi de Phenian în anii 1970-1980. Tensiunile din jurul insulelor Senkaku-Diaoyu vor fi de asemenea pe agendă.

Esenţialul discuţiilor ar trebui totuşi să se refere la economie. Dl Abe, care merge cu peste 500 de şefi de companii, ar putea de asemenea să renunţe la reticenţele sale trecute deschizând calea cooperărilor în cadrul iniţiativei chineze a noilor drumuri ale mătăsii – faţă de care Japonia s-a arătat iniţial foarte reticentă. În timpul acestei vizite este programat un forum chino-japonez privind terţe pieţe, în special în Tailanda. În total, ar trebui să fie semnate circa 50 de acorduri de cooperare.

Dnii Xi şi Abe ar putea de asemenea institui un acord „swap” de valute cu o valoare apropiată de 200 de miliarde de yuani. „Ar fi vorba să fie ajutate companii chineze şi japoneze să-şi gestioneze riscurile reprezentate de iniţiativele protecţioniste ale Statelor Unite”, explică pentru cotidianul Global Times Chen Zilei, director al Centrului de cercetări privind economia japoneză la Universitatea din Shanghai.

Iniţiative limitate

După părerea lui Jean-Pierre Cabestan, sinolog francez la universitatea baptistă din Hong Kong, „China, atacată de Statele Unite, este pe cale să se apropie de cei doi rivali ai săi: Japonia şi India.

Dar va fi dificil pentru Beijing şi Tokyo, concurenţi în Asia, să coopereze cu adevărat dincolo de discursurile politice. Şi cele două ţări rămân divizate în problema fundamentală a prezenţei Statelor Unite în Pacific, ca şi a viitorului Taiwanului, un subiect foarte sensibil pentru Beijing, dar şi pentru Tokyo”.

Iniţiativele dlui Abe vor rămâne limitate. În Japonia, centrul electoratului lui este în mod notoriu ostil Chinei. Având în vedere ataşamentul lui la alianţa militară cu Statele Unite şi dorinţa lui de a-l menaja pe Donald Trump, el nu poate avansa prea mult în cooperarea cu Beijingul.