Legea profesiei de jurnalist, respinsa de Senat

Senatorii au respins in sedinta de plen de miercuri legea profesiei de jurnalist, propunere legislativa initiata de senatorul liberal Ioan Ghise, anunta Agerpres. Senatorii au aprobat raportul de respingere a propunerii legislative, intocmit de Comisia pentru cultura din Senat, cu 70 de voturi pentru si sase voturi impotriva. Legea este organica, iar Senatul este prima Camera sesizata in acest caz.

”Legea jurnalistului” propusa Parlamentului de Ioan Ghise doreste sa reglementeze cadrul juridic privind desfasurarea activitatii de jurnalist realizata de persoane fizice care „isi asuma voluntar responsabilitatea publica morala si legala de a aduce la cunostinta cetatenilor, prin produse jurnalistice, informatii de interes public local, zonal, national sau international” si care poseda o asa-numita „Carte de jurnalist”.

Potrivit lui Ghise, jurnalistul poate fi orice cetatean roman care are capacitatea de exercitare a drepturilor civile si politice, care nu a fost condamnat penal, care a indeplinit criteriile de atestare a calitatii de jurnalist (o data la trei ani) si care are aptitudini jurnalistice confirmate de practica jurnalistica de cel putin doi ani. Calitatea de jurnalist se dovedeste pe baza Cartii de Presa, eliberata de Colegiul National al Jurnalistilor, care este un parteneriat profesional fara scop patrimonial si asigura aplicarea unitara a normelor privind activitatea jurnalistica.

In proiectul de lege profesia de jurnalist este definita ca „activitatea cu caracter public a unei persoane, denumita jurnalist, ce se concretizeaza in conceperea, elaborarea si redactarea de produse jurnalistice transmise printr-un mijloc de informare in masa”. De asemenea, produsul jurnalistic este o creatie intelectuala cu regim juridic prevazut de Legea 8/1996 privind dreptul de autor, jurnalistul beneficiind de drepturile prevazute de legea amintita.

„Mijloacele de informare in masa au obligatia de a asigura o totala transparenta cu privire la proprietatea si gestiunea produselor jurnalistice, in scopul cunoasterii exacte de catre jurnalisti si orice persoana interesata a proprietarilor, respectiv a actionarilor si a intereselor economice ale acestora”, se arata in proiectul de lege.

Totodata, se precizeaza ca intre jurnalisti si mijloacele de informare in masa se incheie contracte scrise conforme cu dispozitiile Legii 8/1996.

Potrivit proiectului senatorului liberal, profesia de jurnalist este „libera si independenta, cu organizare si functionare autonome”, jurnalistii putandu-se afilia unor organizatii profesionale ale jurnalistilor, care sa reprezinte interesele acestei profesii.

De asemenea, jurnalistii pot alege daca isi exercita profesia in cabinete jurnalistice individuale sau in cabinete jurnalistice asociate.

Un alt aspect prevazut de initiativa legislativa se refera la faptul ca impozitul pe venit al titularului cabinetului de jurnalist nu va depasi 16%. Cabinetele vor beneficia de reducere a impozitului pe venit daca sunt angajati cel putin cinci absolventi cu studii superioare sau personal cu dizabilitati.

O prevedere importanta a legii se refera la faptul ca „niciun delict de presa nu poate intra sub incidenta reglementarilor Codului penal”, jurnalistul fiind monitorizat de un organism numit „Ombusman mass-media”, care analizeaza toate sesizarile privind savarsirea delictelor de presa. „Prin delict de presa se intelege delictul civil savarsit prin inserarea de informatii, reflectii sau comentarii in mass-media, despre fapte care nu au implicatii asupra societatii, si a cauzat o dauna materiala sau morala unei persoane”, se mentioneaza in documentul citat.

Jurnalistul raspunde, insa, disciplinar pentru nerespectarea legii care ii reglementeaza profesia sau a statutelor organizatiilor profesionale ale jurnalistilor, el putand fi sanctionat cu mustrare, avertisment, amenda de la doua la zece salarii medii pe economie sau chiar cu excluderea din profesie.