Lista rectozaurilor din marile centre universitare

Unii au dat functia de rector pe cea de presedinte de universitate. Altii sint la al doilea mandat si nu mai au voie sa candideze. Citiva refuza sa iasa la pensie. Cu totii sint beneficiarii unei legi propuse de citiva deputati, care ii lasa pe rectori in functii cit vor ei.

Ministrul Educatiei ar fi trebuit sa dea un ordin prin care sa declanseze alegerile pentru functia de rector inca din lunile mai-iunie, insa intre timp actualii rectori incearca sa isi prelungeasca mandatele pe viata. „90% dintre rectori au indeplinit diferite functii de conducere in universitati dupa 1990.

Acum, 75% dintre ei sint la al doilea mandat care ar fi trebuit sa se incheie, insa Ministerul Educatiei nu a eliberat nici un ordin prin care sa se organizeze alegerile. Asa ca rectorii acestia spera sa nu existe nici o lege si sa ramina eterni”, spune Mircea Miclea, fostul ministru al Educatiei. „Pentru mine este clar ca deputatii au initiat modificarea legii din populism.

Mai mult, Cati Andronescu este deputat si in acelasi timp si purtatorul de cuvint al rectorilor pentru ca este si presedinta Consiliului National al Rectorilor. Sigur s-au facut presiuni”, sustine Miclea.

Actualul ministru al Educatiei, Cristian Adomnitei, spune ca nu va sustine recenta initiativa legislativa a parlamentarilor care propun ca universitatile sa decida durata mandatului rectorilor.

„In baza autonomiei, universitatile trebuie isi prevada regulile dupa care joaca, insa trebuie sa existe anumite prevederi legislative care sa impiedice existenta unor familii care confisca universitatea, ocupind majoritatea functiilor de conducere“, a spus ministrul Educatiei.

Cu toate acestea, ministrul a explicat ca initiativa parlamentarilor are „aceleasi idei“ ca proiectul de lege a invatamintului superior care urmeaza sa fie supus dezbaterii publice, insa nu e corelata cu intregul context.

Astfel, proiectul de lege al parlamentarilor nu impiedica insa ca, daca un rector conduce universitatea mai multi ani, acesta sa isi numeasca rudele in functii de conducere, dupa bunul plac. Proiectul de lege elaborat de minister interzice ca rude sau afini de gradul patru sa ocupe, simultan, functii de conducere in cadrul aceleiasi universitati, a mai spus Adomnitei.

Ministrul declara ca va semna in curind si ordinul pentru organizarea de alegeri. „Nu este nici o graba, pentru ca acum patru ani ordinul a fost semnat pe 17 noiembrie. Este pe vine. Nu va faceti griji”, spune Adomnitei.

De pe urma legii din Parlament profita si rectorii care au peste 60 de ani. Multi dintre acestia au devenit presedinti ai universitatilor, un exemplu fiind cel al lui Andrei Marga, fost rector al Universitatii „Babes Bolyai” din Cluj, in prezent presedinte ale acestei unitati de invatamint.

Pina de curind, si scaunele de rectori de la universitatile particulare erau ocupate de persoane care depasisera virsta legala. Dupa ce ministerul i-a dat in judecata, diplomele a peste 15.000 de absolventi fiind puse in pericol, si ei si-au luat titulatura de presedinti.

In aceasta situatie se afla Aurel Bondrea, rector la Universitatea „Spiru Haret”, Ion Smedescu, de la Universitatea Romano-Americana, Momcilo Luburici, de la Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir”, si Ion Spinulescu, de la Universitatea Hyperion.

Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania cere retragerea initiativei legislative care urmareste sa introduca in Legea invatamintului anumite prevederi care sa permita alegerea rectorilor pe viata, considerind aceste masuri drept „comuniste“. Si sindicalistii din educatie se alatura protestului studentilor.

Reprezentantii Federatiei „Alma Mater“ acuza faptul ca initiativa legislativa depusa de grupul parlamentar contine o serie de articole nefavorabile educatiei. Studentii spun ca daca initiativa legislativa nu va fi retrasa din Parlament, vor trece la actiuni „dure“ si nu exclud chiar proteste in strada.

„Aceasta initiativa poate avea efecte dezastruoase asupra vietii academice romanesti“, a declarat presedintele ANOSR, Irina Tudor.

Universitatile romanesti, dominate de rectozauri

CLUJ

Andrei Marga, 61 de ani, doua mandate de rector in perioada 1993-2004 la UBB, iar din 2004, presedinte al Consiliului Academic al UBB.

Ioan Sbirciu, 59 de ani, doua mandate de rector la Universitatea de Arte si Design Cluj, din 2000 pina acum.

Liviu Marghitas, 57 de ani, doua mandate de rector din 2000 la Universitatea de stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj.

Radu Munteanu, 62 de ani, rector la Univ.Tehnica Cluj-Napoca din 2004.

Marius Traian Bojita, doua mandate de rector la Universitatea de Medicina si Farmacie Cluj, din 2000 pina acum.

Ioan Aurel Marc, 57 de ani, doua mandate de rector la Academia de Muzica „Gheorghe Dima”, din 2000 pina acum.

IASI

Dumitru Oprea, doua mandate de rector la Universitatea „Al. I. Cuza“.

CRAIOVA

Tudorel Ciurea, 56 de ani, trei mandate de rector la Universitatea de Medicina si Farmacie, din 1998 pina acum.

TIMISOARA

Ioan Mihai, 65 de ani, doua mandate de rector la Universitatea de Vest, din 2000 pina acum.

Stefan Dragulescu, 64 de ani, fost ministru al Sanatatii, patru mandate de rector la Universitatea de Medicina si Farmacie „Victor Babes„.

BUCURESTI

Ion Rosca, 58 de ani, un mandat la Academia de Studii Economice, la primul mandat, din 2004 pina acum.

Dan Stematiu, 64 de ani, al doilea mandat la Universiatea de Constructii, din 2000 pina acum.

Florian Popa, 55 de ani, de la Universitatea de Medicina si Farmacie, din 2004 pina acum.

Ecaterina Andronescu, 59 de ani, un mandat de rector la Universitatea Politehnica, din 2004 pina acum.

Ioan Pinzaru, 57 de ani, primul mandat la Universitatea din Bucuresti, din 2004 pina acum.

Alecu Ioan Nicolae, 62 de ani, rector la Universitatea de Agronomie, la al doilea mandat, din 2000 pina acum.

Dan Cezar Buciu, 64 de ani, rector la Universitatea de Muzica, la al doilea mandat, din 2000 pina in prezent.

Emil Barbu Popescu, peste 60 de ani, rector la Universitatea de Arhitectura, la al doilea mandat incepind cu 2000.

Cotidianul