Sari direct la conținut

Război în Ucraina, ziua 1057: Vitorul șef al diplomației SUA anunță condițiile pentru încheierea războiului / Nou atac masiv al Rusiei împotriva rețelei energetice ucrainene / Administrația Biden impune noi sancțiuni Moscovei, UE pregătește al 16-lea pachet

Război în Ucraina, ziua 1057: Vitorul șef al diplomației SUA anunță condițiile pentru încheierea războiului / Nou atac masiv al Rusiei împotriva rețelei energetice ucrainene / Administrația Biden impune noi sancțiuni Moscovei, UE pregătește al 16-lea pachet
Soldat ucrainean pe frontul din Ceasiv Iar. Foto: Wolfgang Schwan / AFP / Profimedia

Rusia a lansat miercuri dimineață aproape 120 de rachete și drone împotriva rețelei energetice ucrainene, un nou atac „masiv” care a provocat pene de curent în mai multe regiuni. „În plină iarnă, ținta rușilor rămâne neschimbată: sectorul nostru energetic. Printre ținte se numără infrastructurile de gaze și instalațiile energetice care asigură o viață normală pentru populație”, a acuzat Volodimir Zelenski. Moscova a folosit 43 de rachete balistice și de croazieră și 74 de drone de luptă, au spus forțele aeriene ucrainene.

Evenimentele de miercuri, ziua 1057 a războiului din Ucraina, LIVE:

UE pregătește al 16-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei. Ce importuri ar putea fi interzise

Uniunea Europeană analizează introducerea unor restricții la importurile de aluminiu rusesc și totodată o interzicere treptată a importurilor de gaze lichefiate din Rusia, în cadrului celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni impuse Rusiei, au declarat pentru agenția Bloomberg mai multe surse din apropierea acestui dosar.

Zelenski cere ca Ucraina să primească 250 de miliarde de dolari din activele ruseşti pentru a cumpăra arme

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut miercuri aliaţilor săi occidentali să transfere Kievului 250 de miliarde de dolari din activele ruseşti îngheţate pentru a cumpăra arme care să ajute armata ucraineană să susţină războiul cu Rusia.

Vitorul șef al diplomației americane Marco Rubio anunță condițiile pentru încheierea războiului din Ucraina / Ce spune despre rolul SUA în NATO

Marco Rubio, candidatul lui Donald Trump pentru funcția de secretar de stat, a făcut apel miercuri la o „diplomație îndrăzneață” din partea SUA pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina.

Premierul moldovean Dorin Recean, despre planurile Kremlinului în R. Moldova. Care sunt riscurile pentru România și Ucraina

Criza umanitară din Transnistria a fost provocată în mod „artificial” de Kremlin cu scopul de a readuce la putere în Republica Moldova forţe pro-ruse (la alegerile legislative din toamnă) pentru ca Rusia să îşi poată consolida prezenţa militară în stânga Nistrului, a denunţat miercuri premierul Dorin Recean.

Statele Unite au impus noi sancțiuni Rusiei

„Vacanța Istoriei s-a terminat”. Și președintele Finlandei face apel la sporirea securității Europei în fața Rusiei

Președintele finlandez Alexander Stubb a subliniat miercuri necesitatea ca Europa să-și sporească efortul de apărare în fața Rusiei, atrăgând atenția că „vacanța s-a terminat”.

Administrația Biden impune noi sancțiuni Rusiei. Sunt vizate peste 250 de entități și persoane

Statele Unite au impus noi sancțiuni Rusiei, vizate fiind îndeosebi încercările de ocolire a sancțiunilor impuse până acum.

Decizia vine în contextul în care administrația Biden, aflată în ultimele sale zile de funcționare, încearcă să intensifice presiunile asupra Moscovei.

Reacția MAE român după ce consilierul lui Putin a declarat că UE nu mai are dreptul de a reprezenta România și alte țări „interesate de a lua o poziție echilibrată faţă de Rusia”

Afirmațiile lui Nikolai Patrușev, fost secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei și actual consilier al lui Vladimir Putin, „nu conțin nimic nou”, ci sunt „aceleași teme agresive de propagandă și dezinfomare cu care Moscova ne-a intoxicat”, a transmis Ministerul de Externe de la București.

Reacția vine după ce Patruşev a declarat într-un interviu acordat presei ruse că „România se află printre statele interesate de stabilitatea în Europa şi de adoptarea unei poziţii echilibrate faţă de Rusia”, iar „Moldova fie va deveni parte a unui alt stat, fie va înceta să existe” ca urmare a politicii agresive antiruseşti de la Chișinău.

Un nou schimb de prizonieri de război

Rusia şi Ucraina au făcut un nou schimb de prizonieri de război, eliberând fiecare câte 25 de persoane, în urma negocierilor mediate de Emiratele Arabe Unite, relatează Reuters.

Europa trebuie să-și asume responsabilitatea pentru propria securitate, spune un ministru polonez

Este așteptată „o perioadă foarte dificilă” pentru Europa din cauza incertitudinilor geopolitice, chiar într-un moment în care Polonia a preluat președinția rotativă a Consiliului UE, a declarat într-un interviu ministrul polonez pentru afaceri europene, Adam Szlapka.

„Rusia a planificat atacuri teroriste împotriva companiilor aeriene din întreaga lume” – acuzație dură a premierului polonez Donald Tusk

Declarația lui Donald Tusk vine după ce cotidianul New York Times a scris că serviciile secrete americane au aflat că Rusia plănuia să introducă dispozitive incendiare în avioane de marfă care se îndreptau spre SUA.

Noua țintă a administrației Trump pentru sfârșitul războiului, considerată nerealistă

Termenul de 100 de zile pentru sfârșitul războiului din Ucraina, „mult, mult prea optimist”. Noua țintă a administrației Trump, socotită nerealistă

Consilierii lui Donald Trump recunosc acum că războiul din Ucraina va dura luni de zile sau chiar mai mult pentru a fi rezolvat, ceea ce reprezintă o confruntare drastică cu realitatea a celei mai mari promisiuni de politică externă pe care a făcut-o preşedintele ales în campanie – încheierea unui acord de pace din prima sa zi când ajunge la Casa Albă.

Moldovenii îi ajută pe transnistreni cu pături și încălzitoare electrice, iar liderul regiunii separatiste încearcă să-i descurajeze amenințându-i cu închisoarea

Liderul din Transnistria, Vadim Krasnoselski, recent întors de la Moscova, spune că moldovenii care încearcă să-i ajute pe transnistreni să treacă peste criza energetică riscă să fie pedepsiți penal.

Tranzitul de gaze către Transnistria va fi reluat în viitorul apropiat, anunță liderul regiunii separatiste, după o vizită la Moscova

Vadim Krasnoselski, liderul administrației de la Tiraspol, a menționat că vizita sa la Moscova a avut loc la inițiativa comună a părții transnistrene și a celei ruse. Negocierile s-au desfășurat la nivelul Ministerului Energiei al Federației Ruse, unde s-a discutat despre reluarea livrărilor de gaze către Transnistria.

Rusia a făcut un schimb de prizonieri cu Ucraina după negocieri mediate de Emirate, a anunțat Ministerul apărării de la Moscova.

„La 15 ianuarie, ca urmare a procesului de negociere, 25 de militari ruși au fost returnați de pe teritoriul controlat de regimul de la Kiev. În schimb, au fost predați 25 de prizonieri de război ai armatei ucrainene. În prezent, toți militarii ruși se află pe teritoriul Belarus, unde li se oferă îngrijirea psihologică și medicală necesară, precum și posibilitatea de a-și contacta rudele”, potrivit sursei citate.

„Emiratele Arabe Unite au oferit eforturi de mediere umanitară în timpul întoarcerii militarilor ruși din captivitate”, a adăugat ministerul de la Moscova.

Aderarea Ucrainei la NATO, o prioritate de neclintit – ministru de externe

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a afirmat că Ucraina consideră aderarea la NATO drept cea mai eficientă garanție de securitate pentru ea însăși.

El a insistat că poziția Kievului cu privire la aspirația sa de a adera la NATO este fermă, cursul aderării la NATO a fost consacrat de mult timp în Constituție și o majoritate convingătoare a societății ucrainene sprijină aderarea Ucrainei la Alianță.

„Aderarea la NATO este singura garanție eficientă de securitate pentru Ucraina. În plus, statutul de membru al Ucrainei garantează securitatea NATO. În plus, statutul de membru cu drepturi depline al Ucrainei este, iertați-mi cinismul, cea mai ieftină modalitate prin care NATO poate garanta securitatea europeană”, a adăugat el.

Întrebat despre posibilitatea unor garanții alternative care ar putea fi oferite Ucrainei în timpul negocierilor privind un acord de pace, el a răspuns că „Am trecut deja prin <opțiuni alternative>. Am văzut cum a eșuat Memorandumul de la Budapesta. Crearea oricăror <zone gri> nu duce decât la o escaladare suplimentară. Acesta este motivul pentru care aderarea Ucrainei la NATO este o prioritate de neclintit și singura garanție eficientă de securitate pentru țara noastră”. (Ukrainska Pravda)

Muzeul Moscovei a eliminat o secțiune a expoziției despre represiunea sovietică: „Nu există cuvinte, doar un perete alb”

Expoziția a fost mai întâi revizuită și apoi o secțiune a fost eliminată în întregime în urma solicitărilor venite din partea „cuiva din exterior”. Muzeul Moscovei nu a făcut niciun anunț public privind înlăturarea expoziției despre represiunea sovietică și nici nu a răspuns solicitărilor presei, relatează The Moscow Times.

Presa rusă scrie că un incendiu a izbucnit la rafinăria Lukoil din Volgograd, în Rusia, în urma unei explozii produse în noaptea de 14 spre 15 ianuarie.

Rafinăria este situată în districtul Krasnoarmeysky din Volgograd. Locuitorii din zonă au declarat că incidentul a avut loc în jurul orei 04:00 și că s-a auzit o explozie înainte de incendiu. Unii localnici au speculat că „ceva a căzut pe uzină”.

Kremlinul reacționează la noile sancțiuni occidentale

Moscova a afirmat miercuri că sancțiunile UE asupra importurilor de aluminiu primar rusesc ar risca să destabilizeze o piață globală deja „fragilă”.

Reacția vine după ce Reuters a scris marți că Bruxellesul intenționează să propună interzicerea importurilor de aluminiu rusesc în cadrul celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza războiului său din Ucraina.

„Am văzut știrea. Este foarte posibil să presupunem că au loc astfel de discuții. Piața din acest segment e destul de fragilă, iar astfel de decizii ar putea duce, în mod ipotetic, la destabilizarea pieței globale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Kremlinul a declarat miercuri că Rusia se concentrează asupra noilor sancțiuni americane asupra sectorului petrolier pentru a minimiza impactul acestora și că nimic nu este exclus în legătură cu un eventual răspuns al Moscovei.

„Analizăm cu atenție situația. Ideea este să luăm acele măsuri care ar minimiza consecințele acestor măsuri ilegale și care ar servi cel mai bine interesele țării noastre, în primul rând, și ale companiilor noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Când a fost întrebat despre un posibil răspuns al Rusiei la sancțiunile americane, Peskov a spus: „Nimic nu poate fi exclus. Orice este mai bine pentru interesul țării noastre va fi făcut”.

Trezoreria SUA a impus sancțiuni și mai ample asupra petrolului rusesc la 10 ianuarie, vizând producătorii Gazprom Neft și Surgutneftegaz, precum și 183 de nave care au transportat petrol rusesc. (Reuters)

ISW: Kremlinul nu va renunța la obiectivul său de a distruge Ucraina pentru negocieri de pace

Distrugerea statului ucrainean, dizolvarea actualului guvern ucrainean, demilitarizarea Ucrainei și o interdicție permanentă privind aderarea viitoare a Ucrainei la NATO, sunt obiectivele cu care Rusia a declanșat războiul în Ucraina în februarie 2022 și nu va renunța la ele pentru negocieri de pace, scrie think thank-ul american Institutul pentru Studiul Războiului în ultima evaluare a situației de pe front.

Zelenski a spus și el că Rusia a desfășurat un atac aerian „masiv”, adăugând că a fost vorba de peste 40 de rachete, din care cel puțin 30 au fost distruse.

„Suntem în plină iarnă, iar ținta rușilor rămâne aceeași: sectorul nostru energetic. Țintele sunt infrastructura de gaze și instalațiile energetice care asigură viața normală a oamenilor”, a scris liderul ucrainean pe Telegram.

„De asemenea, peste 70 de drone rusești de atac au fost folosite peste noapte. Datorită sistemului nostru de apărare antiaeriană și a tuturor unităților implicate, suntem capabili să menținem în funcțiune sistemul nostru energetic”, a adăugat el.

Estimarea ucraineană a pierderilor rusești de ieri: 13 tancuri, 22 alte blindate, 52 tunuri, 2 sisteme antiaeriene și 204 diferite vehicule.

Zelenski, în vizită la Varșovia după ce Polonia a spus că s-au făcut progrese într-o dispută istorică

Australia l-a convocat pe ambasadorul rus în legătură cu informațiile potrivit cărora un bărbat din Melbourne a fost ucis după ce a fost capturat forțele ruse în timp ce lupta pentru Ucraina, a declarat miercuri premierul Anthony Albanese.

Guvernul australian a cerut autorităților ruse să confirme imediat statutul lui Oscar Jenkins și a rămas „foarte îngrijorat” de informațiile potrivit cărora acesta ar fi fost ucis, a spus Albanese în timpul unei conferințe de presă.

„Vom aștepta ca faptele să iasă la iveală. Dar dacă i s-a făcut vreun rău lui Oscar Jenkins, acest lucru este absolut reprobabil, iar guvernul australian va lua cele mai ferme măsuri posibile”, a declarat Albanese.

Întrebat de un jurnalist dacă Australia îl va expulza pe ambasadorul rus sau își va rechema trimisul la Moscova, Albanese a declarat că guvernul său își va stabili răspunsul după verificarea tuturor informațiilor. (Reuters)

Germania este hotărâtă să furnizeze încă 60 de rachete ghidate Ucrainei în vederea consolidării capacităților acesteia de apărare antiaeriană în fața atacurilor forțelor ruse, informează miercuri DPA.

Rachetele, în valoare de 60 de milioane de euro, vor fi livrate din stocurile forțelor armate germane (Bundeswehr).

Ca urmare a situației dificile a Ucrainei, decizia a fost luată fără ca problema refinanțării să fie soluționată integral.

Decizia Berlinului a fost anunțată după vizita la Kiev a ministrului apărării german, Boris Pistorius, care a avut marți o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Pistorius a dat asigurări cu privire la continuarea sprijinului Berlinului pentru Ucraina după alegerile parlamentare anticipate din Germania, prevăzute pentru 23 februarie. (Agerpres)

Volodimir Zelenski face miercuri o vizită la Varșovia, a anunțat biroul premierului polonez Donald Tusk, după ce Polonia a spus că s-au făcut progrese mari într-o dispută istorică.

Deși Polonia a fost unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei de la începutul invaziei ruse, legăturile dintre aceste două țări vecine sunt tensionate de generații din cauza masacrelor de la Volînia care au avut loc între 1943 și 1945.

Polonia susține că mai mult de 100.000 de polonezi au fost ucise de naționaliștii ucraineni. Mii de ucraineni au murit, de asemenea, în represaliile poloneze. Polonia cere de mult timp accesul liber al specialiștilor săi la locurile unde se crede că au fost îngropate rămășițele celor uciși, astfel încât acestea să poată fi exhumate pentru funeralii adecvate.

Vicepremierul Wladyslaw Kosiniak-Kamysz a declarat în octombrie că Ucraina va trebui să rezolve această problemă pentru a putea adera la Uniunea Europeană.

Alarmă aeriană la nivel național, Rusia atacă cu rachete de croazieră

Ucraina a recurs la întreruperi de urgență ale alimentării cu energie electrică în șase regiuni din cauza atacului „masiv” cu rachete rusești, a anunțat miercuri operatorul rețelei naționale, potrivit Reuters.

Ukrenergo a precizat că este vorba de regiunile Harkov, Sumî, Poltava, Zaporojie, Dnipropetrovsk și Kirovohrad.

Ministrul ucrainean al energiei, German Galushchenko, a confirmat pe rețelele de socializare că sunt în vigoare „măsuri preventive” care implică sistemul de distribuție de electricitate.

Ministerul polonez al apărării a anunțat că, din cauza atacului rusesc, a ridicat avioane de luptă la granița cu Ucraina.

„În conformitate cu procedurile în vigoare, comandamentul operațional al armatei a activat toate forțele și resursele disponibile la dispoziția sa, au fost ridicate perechile de avioane aflate de gardă, iar sistemele terestre de apărare aeriană și de recunoaștere prin radiolocație au ajuns în stare de maximă pregătire”, a transmis acesta pe rețeaua X.

Măsurile sunt menite să asigure securitate în zonele poloneze aflate la granița cu regiunile ucrainene amenințate de rachetele rusești.

„Comandamentul operațional al armatei monitorizează situația actuală, iar forțele și resursele subordonate rămân pe deplin pregătite pentru un răspuns imediat”, a adăugat ministerul polonez al apărării.

Rusia a lansat miercuri dimineață aproape 120 de rachete și drone împotriva rețelei energetice ucrainene, un nou atac „masiv” care a provocat pene de curent în mai multe regiuni.

„În plină iarnă, ținta rușilor rămâne neschimbată: sectorul nostru energetic. Printre ținte se numără infrastructurile de gaze și instalațiile energetice care asigură o viață normală pentru populație”, a acuzat Volodimir Zelenski.

Moscova a folosit 43 de rachete balistice și de croazieră și 74 de drone de luptă, au spus forțele aeriene ucrainene. Un număr de 30 de rachete și 47 de drone au fost doborâte, iar restul de 27 de drone nu și-au atins țintele, potrivit sursei citate.

Rachete X-101 au fost lansate de bombardiere strategice rusești Tu-95MS, iar rachete Kalibr au intrat în Ucraina prin regiunea sudică Herson, fiind lansate de pe Marea Neagră, scrie Ukrainska Pravda.

Rusia a atacat, de asemenea, cu rachete Kinjal și balistice.

Forțele aeriene ucrainene au raportat că un grup de bombardiere rusești Tu-95MS au decolat azi-noapte de la baza aeriană Olenya din regiunea Murmansk din Rusia.

Scurtă recapitulare a informațiilor recente:

–––––

Evenimentele de marți, ziua 1056 a războiului, au fost LIVE aici pe HotNews.ro

INTERVIURILE HotNews.ro