Război în Ucraina, ziua 1056: Rușii, tot mai aproape de o fortăreață-cheie din Donbas / Ordin controversat dat de Sîrskîi / Orașul Engels, care adăpostește bombardiere strategice, lovit a doua oară / Armata ucraineană a lansat un „atac masiv combinat” asupra Rusiei
Ucraina a lansat un „atac combinat masiv” asupra Rusiei, au anunțat bloggerii pro-Kremlin. Orașul Engels din regiunea Saratov a fost din nou ținta armatei Kievului, la mai puțin de o săptămână de când un depozit de petrol care alimenta baza aeriană din oraș, unde sunt staționate bombardiere nucleare, a luat foc în urma unei lovituri cu drone. Incendiul aiba fusese stins, după ce doi pompieri care s-au luptat cu flăcările au murit.
Evenimentele de marți, ziua 1056 a războiului din Ucraina, LIVE:
Guvernul de la Berlin discută în continuare pachetul de ajutor în valoare de 3 miliarde de euro propus pentru Ucraina, a anunțat marți ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, potrivit agenției Ukrinform.
Armata ucraineană au confirmat marţi „cel mai mare” atac de la începutul războiului, efectuat în noaptea de luni spre marţi, cu rachete asupra unei fabrici chimice militare din Rusia şi asupra unor facilități energetice şi industriale, scrie AFP.
„Forţele apărării ucrainene au efectuat cele mai masive atacuri împotriva unor ţinte militare (…), la o adâncime de 200 până la 1.100 de kilometri în Rusia”, a transmis, într-un comunicat de presă, Statul Major General al armatei ucrainene.
Lavrov: Rusia dorește să negocieze cu Trump o nouă arhitectură de securitate
Rusia este dispusă să negocieze „garanții de securitate” pentru Ucraina, dar prioritatea sa în viitoare negocieri cu SUA va fi crearea unei noi arhitecturi de securitate în tot spațiul eurasiatic, a declarat marți ministru rus de externe Serghei Lavrov, care a subliniat că așteaptă din partea președintelui ales al SUA, Donald Trump, „inițiative concrete” pentru soluționarea conflictului din Ucraina, scriu agențiile Reuters și EFE.
„Suntem dispuși să abordăm garanții de securitate pentru țara care acum se numește Ucraina”, a spus Serghei Lavrov la o conferință de presă în care a făcut o sinteză a activității diplomației ruse în 2024 și a prezentat provocările pentru anul care a început.
El a susținut că „o parte a acestei țări” a luat deja o decizie de alipire la Rusia, referindu-se la teritoriile Ucrainei ocupate de Rusia, menționând explicit peninsula Crimeea și provinciile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson.
Dar, în primul rând, vor trebui „lichidate” amenințările la adresa securității Federației Ruse pe flancul vestic, a subliniat Lavrov, făcând aluzie la extinderea NATO, potrivit Agerpres.
De asemenea, va trebui stabilit rolul Rusiei în viitorul sistem de securitate european, după ce puterile occidentale au folosit în ultimii ani Ucraina ca instrument „pentru a slăbi Rusia”, a continuat Lavrov în enumerarea priorităților Rusiei la negocierile pe care le așteaptă cu Occidentul, în special cu Donald Trump.
„Dar contextul eurasiatic va fi dominant” în aceste negocieri, întrucât partea occidentală a continentului european nu poate ignora „giganți precum China, India și Rusia” și nici țările din Golful Persic și din sudul Asiei, a explicat el viziunea geopolitică a Moscovei.
Ministrul rus de externe a asigurat, în acest context, că Moscova nu intenționează să renunțe la implicarea în politica Orientului Mijlociu, deși a suferit în Siria o înfrângere strategică prin înlăturarea de la putere a președintelui Bashar al-Assad, și a susținut că parteneriatul strategic al Rusiei cu Iranul nu este îndreptat împotriva nimănui.
Lavrov a cerut, de asemenea, NATO să renunțe la tentația de a se amesteca în regiuni departe de zona sa tradițională de influență, cum ar fi Caucazul, peninsula coreeană ori strâmtoarea Taiwan.
Moscova așteaptă acum „inițiative concrete” din partea viitorului președinte al SUA, Donald Trump, cu care președintele rus Vladimir Putin dorește să se întâlnească, „dar, până în prezent, nu am primit o propunere” de întrevedere, a indicat șeful diplomației ruse.
Forțele aeriene ucrainene vor transfera personal militar „în masă” pentru consolidarea brigăzilor de luptă ale forțelor terestre la începutul anului 2025, scrie marți Ukrainska Pravda, citând o sursă din cadrul Forțelor aeriene a cărei identitate nu a dezvăluit-o.
Consilierul lui Vladimir Putin, Nikolai Patruşev, a declarat, într-un interviu acordat presei ruse, că „România se află printre statele interesate de stabilitatea în Europa şi de adoptarea unei poziţii echilibrate faţă de Rusia”, iar „Moldova fie va deveni parte a unui alt stat, fie va înceta să existe” ca urmare a politicii agresive antiruseşti de la Chișinău.
Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei a arestat marți un bărbat despre care afirmă că plănuia, la ordinul serviciilor de informații ucrainene, să otrăvească angajați ai unei companii din industria militară rusă, informează agenția spaniolă de presă EFE.
Cabinetul german urmează să aprobe miercuri o serie de planuri care autorizează forțele armate să doboare dronele ilegale, în urma unor rapoarte repetate privind zboruri neautorizate deasupra infrastructurii critice a Germaniei, arată un proiect de amendament consultat de Reuters.
Un înalt oficial american a declarat marți la București că doar președintele Putin „pare hotărât să lupte” în războiul din Ucraina în acest moment, în vreme ce Volodimir Zelenski și viitoarea administrație Donald Trump au oferit indicii că sunt gata să negocieze.
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a convocat marţi Consiliul Suprem de Securitate al ţării, a acuzat Kremlinul şi compania Gazprom pe care o controlează de provocarea intenţionată a crizei energetice din Transnistria, potrivit News.ro.
Armata rusă avansează în nord spre bastionul Sloviansk al defensivei ucrainene, după cucerirea unei noi localități în regiunea Donețk din estul Ucrainei, a anunțat marți Ministerul Apărării de la Moscova, potrivit agenției spaniole de presă EFE.
NATO anunţă o misiune de patrulare în Marea Baltică
NATO va lansa o patrulă în Marea Baltică în urma deteriorării mai multor cabluri submarine, incidente suspectate că ar fi acte de sabotaj din partea Rusiei, a anunţat marţi șeful alianţei, Mark Rutte, după ce liderii ţărilor NATO riverane s-au întâlnit marţi în Finlanda pentru a discuta despre modalităţile de a spori securitatea în această zonă, scrie AFP.
„Această activitate militară face parte din eforturile noastre continue de a ne consolida prezenţa maritimă şi supravegherea zonelor-cheie pentru alianţa noastră”, folosind fregate şi avioane de patrulare maritimă, a declarat Rutte, după o reuniune la Helsinki a ţărilor NATO cu ieşire la Marea Baltică.
„Nu voi intra în detalii cu privire la numărul exact de nave, deoarece acesta poate varia de la o săptămână la alta şi nu vrem să facem inamicul mai cunoscător decât este deja”, a precizat Mark Rutte, în cadrul unei conferinţe de presă.
„Ceea ce este important este să folosim mijloacele militare potrivite în locurile potrivite şi la momentul potrivit pentru a descuraja viitoare acte destabilizatoare”, a adăugat el.
Mai multe cabluri submarine de telecomunicaţii şi de energie au fost avariate în Marea Baltică în ultimele luni. Liderii şi experţii europeni suspectează acte de „război hibrid” orchestrate de Rusia, notează News.ro.
O mică flotă de drone navale de suprafaţă va fi desfăşurată „pentru a îmbunătăţi supravegherea şi descurajarea”. Această operaţiune va continua pe durată nedeterminată, a precizat NATO, într-un comunicat.
Alianţa a pus deja la dispoziţie două nave pentru a monitoriza infrastructura submarină şi „flota fantomă” a Rusiei – nave care sunt adesea îmbătrânite, slab asigurate şi operate sub pavilion străin, pe care Moscova le-ar folosi pentru a-şi transporta petrolul ocolind sancţiunile occidentale.
Moscova afirmă că a perceput o schimbare din partea președintelui ales al SUA, Donald Trump, și a echipei lui în direcția recunoașterii „realităților” de pe teren din Ucraina și consideră că acesta este un semn binevenit, în timp ce se pregătește să studieze planul său pentru încheierea războiului, informează marți Reuters.
Partidele de opoziție din Slovacia vor depune o moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de premierul Robert Fico, a anunțat marți unul dintre liderii opoziției slovace în condițiile în care susținerea pentru coaliția guvernamentală s-a redus în parlament, relatează Reuters.
Un ofițer de contrainformații al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), Vladimir Feșchenko, a fost împușcat la Moscova, a relatat marți presa rusă, citând surse anonime, potrivit publicației independente The Moscow Times.
Membrii NATO intenționează să sancționeze „flota fantomă” a Rusiei din Marea Baltică, într-un efort de a proteja infrastructura critică a regiunii, a declarat marți cancelarul german Olaf Scholz.
„Vom continua să luăm măsuri împotriva flotei fantomă ruse, inclusiv prin sancțiuni care au fost deja introduse și altele care ar putea urma, inclusiv împotriva anumitor nave și companii de transport maritim care reprezintă, de asemenea, o amenințare pentru mediu”, a declarat Scholz reporterilor în marja unei reuniuni a liderilor NATO la Helsinki, conform Reuters.
Un depozit de muniții unde erau ținute bombe ghidate și rachete de la baza aeriană Engels din regiunea Saratov din Rusia, precum și alte ținte, au fost lovite în timpul atacului din timpul nopții, a declarat marți o sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei pentru Reuters.
Atacul a provocat un incendiu de proporții la uzina chimică Aleksinski din regiunea Tula, un incendiu la rafinăria de petrol Saratovski și a fost afectată și uzina chimică Briansk, a mai spus sursa. Reuters a precizat că nu a putut verifica în mod independent afirmațiile privind pagubele.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a sosit marţi la Kiev într-o vizită neanunţată, menită să trimită un semnal clar al sprijinului Europei înainte de învestirea preşedintelui ales Donald Trump, care face presiuni pentru discuţii rapide pentru a pune capăt războiului din Ucraina, relatează Reuters.
„Primul şi cel mai important lucru este să arătăm foarte clar psihologic şi politic că vom continua să fim alături de Ucraina”, a declarat Pistorius la sosirea la Kiev, conform News.ro.
El urma să se întâlnească cu guvernul ucrainean pentru a discuta despre un ajutor suplimentar şi pentru a evalua situaţia militară.
Ucraina a lovit puternic Rusia în cursul nopții
Mărturia unui dezertor nord-coreean despre soldații lui Kim Jong Un care se aruncă în aer înainte de a fi capturați de ucraineni. „Au fost spălați pe creier”
Republica Moldova traversează în aceste zile una dintre cele mai problematice situații de la începutul crizei energetice. Luni, compania de energie Energocom a anunțat că nu a putut achiziționa din piață energie pentru după-amiaza și seara zilei de marți, adică fix în vârful de consum, și că va fi nevoie să cumpere în regim de urgență, la prețuri foarte mari. Marți dimineață, compania a precizat că peste noapte a găsit energia necesară.
Zece țări din Uniunea Europeană, printre care și România, au cerut ca blocul celor 27 de națiuni să interzică importurile de gaz prin conducte și gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia, se arată într-un document consultat de Reuters, în timp ce Europa dezbate noi sancțiuni împotriva Moscovei din cauza războiului din Ucraina.
Compania aeriană China Southern, care este cel mai mare transportator aerian din țara asiatică, a decis să suspende zborurile directe între Moscova și Beijing în perioada 20 ianuarie – 30 martie, potrivit Asociației turoperatorilor din Rusia, relatează publicația independentă The Moscow Times.
VIDEO Rusia, bombardată peste noapte cu rachete ATACMS si sute de drone. Cel mai mare atac din acest an, spun surse apropiate de Kremlin
Scurtă recapitulare a informațiilor recente:
- VIDEO Volodimir Zelenski, coversație „lungă și detaliată” cu Macron, despre „desfășurarea de contingente” militare străine în Ucraina și brigada „Anna de Kiev”, care a declanșat scandalul ce zguduie armata ucraineană.
- Președintele ucrainean, răspuns scurt la oferta primită din partea lui Robert Fico: „Bine. Vino vineri la Kiev”.
- Rusia își intensifică presiunea militară în estul regiunii Harkov și în nordul regiunii Donețk.
- Germania a livrat luni Ucrainei primul tun de artilerie autopropulsat RCH 155, fabricat de compania germano-olandeză KNDS, ca parte a sprijinului acordat armatei ucrainene împotriva invaziei ruse, în cadrul unui pachet ce prevede furnizarea a încă aproximativ 50 de astfel de sisteme Kievului.
- Șeful NATO le dă „soluția” statelor membre de unde să taie bani pentru a crește bugetele Apărării.
- Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a avut o convorbire telefonică cu omologul său turc Hakan Fidan, a anunțat președinția rusă, după ce Ucraina a atacat sâmbătă cu drone pe teritoriul rus o stație de comprimare a gazoductului TurkStream, atac descris de Rusia drept un „act de terorism energetic”.
- Președintele sârb Aleksandar Vucic a propus să găzduiască un summit ruso-american, după ce și alte țări au avansat astfel de propuneri, în urma cărora Kremlinul a estimat luni că este prematur să se vorbească despre locul unde se vor întâlni pentru a discuta despre soluționarea pașnică a conflictului din Ucraina președintele rus Vladimir Putin și viitorul președinte american Donald Trump.
- Olaf Scholz, ferm pe poziție: Refuză livări suplimentare de arme pentru Ucraina, prin tăieri bugetare, dar și planul lui Trump pentru creșterea cheltuielilor militare.
- Polonia sprijină cererea lui Donald Trump ca țările membre ale NATO să își crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB.
- Banca Centrală a Rusiei a încercat să liniștească deponenții îngrijorați de zvonurile privind o posibilă înghețare a depozitelor individuale, care au înregistrat o creștere explozivă în ultimele luni pe fondul majorării dobânzilor.
- Producția la mina de cărbune din Pokrovsk, oprită, în timp ce soldații ruși se apropie de orașul strategic din Donețk.
- Poliția germană a lansat o anchetă privind suspiciuni de spionaj rusesc după ce drone au fost observate deasupra mai multor instalații militare din Bavaria.
- Uniunea Europeană a anunțat un nou pachet de ajutor umanitar în valoare de 140 de milioane de euro pentru Ucraina și un ajutor suplimentar în valoare de 8 milioane de euro pentru Republica Moldova.
- Generalul Waldemar Skrzypczak, un fost comandant al Forțelor Terestre ale Poloniei și fost viceministru al Apărării la Varșovia, afirmă că forțele armate ucrainene sunt epuizate și că acestea nu mai pot susține luptele pentru mult timp, motiv pentru care el afirmă că guvernul de la Kiev nu are de ales decât să caute un armistițiu rapid cu Rusia.
- Sancțiunile impuse vineri de președintele american Joe Biden împotriva „flotei fantomă” a Rusiei, a companiilor petroliere și de asigurări au avut un efect imediat, scrie Bloomberg.
- Trupele ruse au preluat controlul asupra satului Pishchane din regiunea Doneţk din estul Ucrainei, a informat ministerul rus al Apărării.
- Pompierii ruși au stins flăcările la o „instalație industrială” din regiunea Volga, a declarat luni un oficial local, la cinci zile după ce Ucraina a anunțat că a lovit un depozit de petrol care alimentează o bază aeriană pentru bombardierele nucleare rusești.
- Forțele ruse se îndreaptă în aceste momente spre regiunea ucraineană Dniepropetrovsk, după ce au decis să evite pentru moment o luptă urbană intensă anticipată în estul regiunii Donețk.
- Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin vor avea o discuție telefonică în următoarele zile sau săptămâni, a declarat un înalt consilier al președintelui ales american.
- „Relaţia dintre Rusia şi NATO nu doar că se află la cel mai coborât nivel de la sfârşitul perioadei Războiului Rece”, a declarat un diplomat rus de rang înalt într-un interviu pentru Izvestia.
- Forțele speciale ucrainene au scris pe Telegram despre caietul unui soldat nord-coreean care descrie tactici de doborâre a dronelor ucrainene, inclusiv diagrame și detalii despre cum ar trebui folosită o echipă de trei persoane pentru a atrage și distruge dispozitivele fără pilot.
–––––
Evenimentele de luni, ziua 1055 a războiului, au fost LIVE aici pe HotNews.ro