LIVE Război în Ucraina, ziua 929: Fragmentele uneia dintre dronele rusești căzute în România au fost găsite / Iranul neagă că a trimis rachete Rusiei, dar nu și Kremlinul / Raid aerian asupra Kievului
Capitala Ucrainei a fost vizată pentru a cincea oară de la începutul lunii de un masiv atac rusesc cu drone kamikaze. Oficialii de la Kiev au anunțat că Moscova a trimis vehiculele aeriene de atac în mai multe valuri. Între timp, Ministerul rus al Apărării a anunțat că forțele ruse au capturat o nouă localitate în regiunea Donețk.
Sinteza zilei:
- Kievul a fost vizat în cursul nopţii de duminică spre luni de un al cincilea atac masiv cu drone ruseşti de la începutul lunii septembrie
- Serviciul de informaţii interne german (Bundesverfassungsschutz) a avertizat luni cu privire la unitatea 29155 a Serviciului de informaţii militare al armatei ruse (GRU), despre care afirmă că a comis atacuri cibernetice contra unor ţări din NATO şi Uniunea Europeană
- Președintele rus Vladimir Putin spune că nu este interesat să acorde un interviu reporterului Wall Street Journal Evan Gershkovich, care a fost eliberat din închisoare luna trecută, și nici cu alte instituții media occidentale
- Presa de stat relatează că forțele ruse au preluat controlul asupra satului Memryk din regiunea Donețk din estul Ucrainei
- Premierul Marcel Ciolacu a susținut luni, înainte de ședința de Guvern, că România ar fi intervenit împotriva dronelor rusești care au încălcat spațiul aerian al țării dacă ar fi avut ținte pe teritoriul nostru
- Serviciile de securitate poloneze au neutralizat o operațiune de sabotaj orchestrată de Rusia și Belarus care urmărea destabilizarea Poloniei
- Fugiți din țară ca să scape de înrolare, de războiul cu Ucraina sau de Vladimir Putin, rușii încep să formeze o „mini-Rusie” într-un stat vecin României
- Fragmente ale unei drone de origine rusească au fost găsit în apropiere de Periprava, în județul Tulcea, a transmis Ministerul Apărării Naţionale
- Kremlinul nu neagă că Rusia a primit rachete balistice din Iran, în schimb un comandant de rang înalt al Gărzilor Revoluționare Iraniene a negat informațiile
- Armele cu dispersie, comparate cu un virus: Folosirea acestora în Ucraina duce la tentații
- Ministerul Apărării al Ucrainei a anunțat că a permis utilizarea pe front a unei grenade cu fragmentare produsă intern, aceasta fiind varianta celei F-1 de fabricație sovietică, poreclită și limonka
Evenimentele de luni, ziua 929 a războiului din Ucraina, LIVE:
Mulți dintre locuitorii evacuați din regiunea Kursk din sud-vestul Rusiei nu au primit încă plățile promise de președintele Vladimir Putin după mai bine de o lună de la începutul incursiunii-surpriză a armatei ucrainene, scrie luni publicația independentă Agentstvo, citând voluntari regionali.
Statele Unite au declarat luni că livrarea de către Iran de rachete balistice către Rusia ar reprezenta o „escaladare dramatică” a sprijinului Teheranului pentru Moscova în războiul din Ucraina şi ar putea avea „consecinţe semnificative”, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Soldații Brigăzii a 3-a de Tancuri a Ucrainei au doborât o dronă rusească de recunoaștere Orlan la o altitudine record de 3.620 de metri, a anunțat armata ucraineană, potrivit The Kyiv Independent.
Kremlinul afirmă că propunerea lui Scholz privind negocierea păcii în Ucraina fără susținerea SUA este „inutilă”
Kremlinul a transmis luni că nu respinge propunerea cancelarului german Olaf Scholz ca Rusia să participe la o viitoare conferinţă pentru pace în Ucraina, dar a subliniat că un asemenea demers este inutil dacă nu este susţinut şi de SUA şi dacă nu implică negocieri directe între Moscova şi Kiev, scriu agenţiile EFE şi DPA.
„Nu ştim nimic mai mult faţă de ceea ce a a relatat presa. Şi anume că un fel de plan este în lucru. Încă nu cunoaştem detaliile pe care le-ar implica. Noi nu respingem în avans niciun plan, dar trebuie să înţelegem despre ce este vorba”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, într-o conferință de presă.
Cancelarul german Olaf Scholz, care s-a întâlnit vineri cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a apreciat duminică, într-un interviu, că a sosit momentul intensificării eforturilor diplomatice care să conducă la pace în Ucraina, adăugând că în discuţia cu preşedintele ucrainean ei au fost de acord asupra nevoii unei noi conferinţe pentru pace, care să includă şi Rusia, după conferinţa desfăşurată în iunie în Elveţia fără participarea Moscovei.
„Fără nicio îndoială va avea loc o altă conferinţă pentru pace (…) Preşedintele ucrainean şi cu mine suntem de acord ca aceasta să includă şi Rusia”, a spus Scholz, în interviu.
Comentând în continuare această declaraţie, Dmitri Peskov a subliniat că, „în ce priveşte soluţionarea conflictului din Ucraina prin mijloace paşnice, până la ora actuală nu s-a conturat nimic concret”. „De fapt, nu vedem declaraţii pe acest subiect din partea ţării care conduce întregul proces, care conduce Occidentul colectiv”, a explicat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, referindu-se la SUA, potrivit Agerpres.
Conform Moscovei, în negocierile desfăşurate la Istanbul cu oficialii ucraineni în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei asupra Ucrainei, aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului.
Publicația italienă La Repubblica scrie că Olaf Scholz pregăteşte propriul plan de pace pentru soluţionarea conflictului din Ucraina, care nu exclude cedarea unor teritorii ale acesteia către Rusia.
Ministerul Apărării al Ucrainei a anunțat că a permis utilizarea pe front a unei grenade cu fragmentare produsă intern, aceasta fiind varianta celei F-1 de fabricație sovietică, poreclită și limonka (în rusă micuța lămâie), relatează Ukrainska Pravda.
Armele cu dispersie, comparate cu un virus
Armele cu dispersie, comparate cu un virus: Folosirea acestora în Ucraina duce la tentații
Peste 1.000 de persoane au fost victimele munițiilor cu dispersie în Ucraina de la invazia Rusiei din 2022, potrivit unui observator specializat, care avertizează împotriva tentației echipării cu aceste arme deja interzise în multe țări, relatează AFP. Asta, în contextul în care Lituania se retrage din Convenția de la Oslo, care reglementează folosirea armelor cu dispersie.
Un comandant de rang înalt al Gărzilor Revoluționare Iraniene a negat informațiile potrivit cărora Iranul ar fi transferat rachete în Rusia, scrie luni presa iraniană, pe fondul îngrijorării din Occident că acestea ar putea fi folosite împotriva Ucrainei, relatează Reuters.
CNN și Wall Street Journal au raportat săptămâna trecută, citând surse neidentificate, că Iranul a transferat în Rusia rachete balistice cu rază scurtă de acțiune.
„Nu a fost trimisă nicio rachetă în Rusia și această afirmație este un fel de război psihologic”, a spus Brigadierul Fazlollah Nozari, comandantul adjunct al Cartierului General Central Khatam al-Anbia.
„Iranul nu sprijină niciuna dintre părțile din conflictul dintre Ucraina și Rusia”, a spus Nozari.
Uniunea Europeană, în schimb, a calificat luni informațiile din presă drept credibile.
Întrebat luni despre informațiile publicate de The Wall Street Journal (WSJ) conform cărora Iranul a trimis Rusiei rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, Kremlinul a afirmat că Teheranul este partenerul Rusiei și că cele două țări dezvoltă dialogul în toate domeniile, scriu Reuters și AFP.
Suedia anunţă un nou pachet de sprijin militar, de 443 milioane de dolari, pentru Ucraina
Suedia va trimite un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina, al 17-lea, în valoare de 4,6 miliarde de coroane suedeze (443 milioane de dolari), a anunţat luni ministrul apărării, Pal Jonson, potrivit Reuters.
Noul pachet va include muniţie pentru vehicule de luptă de infanterie donate deja de Suedia, precum şi achiziţii care ar facilita un transfer de avioane de luptă Gripen în viitor, chiar dacă un astfel de transfer nu a fost decis deocamdată.
„Vrem să avem capacitatea de a dona avioane Gripen Ucrainei într-o eventuală etapă ulterioară”, a declarat Jonson, într-o conferinţă de presă.
Pachetul mai cuprinde bărci de luptă suplimentare, rachete, echipament de camuflaj, precum şi finanţare pentru sprijinirea achiziţiilor militare pentru Ucraina. Măsurile au fost decise în strânsă colaborare cu Kievul.
Aproximativ jumătate din valoarea pachetului constă în piese necesare pentru producţia în Suedia a celui mai recent model Gripen E pentru propriile forţe aeriene. Aceasta ar însemna că Suedia nu ar trebui să „canibalizeze”, aşa cum era plănuit anterior, actualele modele C/D, permiţând ca avioanele mai vechi sa fie transferate în Ucraina la o posibilă dată ulterioară, notează Agerpres.
„În prezent, nu este în cărţi transferul de JAS Gripen Ucrainei întrucât aceasta ar perturba introducerea avioanelor F-16”, a afirmat guvernul suedez, într-un comunicat de presă.
La sfârşitul lunii mai, Suedia anunţa un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina, cel de-al 16-lea, de 13,3 miliarde de coroane (1,16 miliarde de euro), „cel mai important” de până atunci.
Pachetul include în special avioane radar de recunoaştere ASC890, prin care Ucraina va dispune „de o nouă capacitate de recunoaştere radar aeropurtată şi de luptă împotriva unor ţinte în aer şi pe mare”, se arăta într-un comunicat al guvernului suedez.
Aceste avioane radar vor permite Kievului „să identifice rachetele de croazieră şi dronele în timp ce se apropie, precum şi ţintele la sol şi pe mare”, preciza ministrul apărării, Pal Jonson.
România a găsit fragmente de dronă rusească pe teritoriul său după încălcarea spațiului său aerian în weekend
Fragmente ale unei drone de origine rusească au fost găsit în apropiere de Periprava, în județul Tulcea, a transmis Ministerul Apărării Naţionale. Specialiștii caută de asemenea, în continuare, resturi de dronă în apropierea localității Caraorman, unde a fost semnalată o altă posibilă zonă de impact.
Drona militară rusească care s-a prăbușit sâmbătă în Letonia transporta explozibili care cel mai probabil erau destinați Ucrainei atunci când a intrat în spațiul său aerian, au declarat luni oficiali letoni, relatează Reuters.
Zelenski pariază totul pe presiunea internaţională pentru a încheia războiul în această toamnă (analiză)
Conştient de lipsa perspectivelor favorabile pe front şi confruntat cu riscul scăderii ajutorului militar din partea unor aliaţi cheie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski lucrează la o foaie de parcurs unilaterală care aspiră să pună capăt război în această toamnă şi în care pariază totul pe presiunea internaţională asupra Rusiei pentru a obţine pacea în condiţii acceptabile pentru Kiev, scrie luni agenția spaniolă de presă EFE, într-o analiză.
Cu ajutorul a mici „pastile” de informaţii pe care jurnaliştii şi analiştii încearcă să le pună cap la cap ca şi cum ar fi vorba despre un puzzle, preşedintele ucrainean a dat detalii despre o agendă în care deocamdată cel mai solid element este aşa-numitul „plan pentru victorie”, agendă pe care Zelenski a început să o împărtăşească cu partenerul său cheie, SUA.
„Am construit acest plan pornind de la premisa că poate deveni realitate datorită partenerilor noştri, nu datorită voinţei sau lipsei de voinţă a Federaţiei Ruse”, a declarat liderul ucrainean într-un interviu acordat săptămâna trecută, cu câteva zile înainte de a aprecia că războiul s-ar putea încheia în această toamnă dacă aliaţii Ucrainei ar pune suficientă presiune asupra Kremlinului și ar oferi sprijin militar suplimentar Kievului.
În discursul adresat naţiunii duminică, Zelenski a dezvăluit câteva detalii despre „planul pentru victorie” delegaţiei de congresmeni americani cu care s-a întâlnit în acest weekend la un forum economic la care a participat în Italia, notează Agerpres.
Zelenski a vorbit pentru prima dată despre acest „plan pentru victorie” pe 27 august, când a explicat că intenţionează să prezinte acest document preşedintelui Statelor Unite, Joe Biden, şi candidaţilor republican şi democrat în cursa pentru Casa Albă, Donald Trump şi Kamala Harris.
După cum a explicat atunci liderul de la Kiev, ideea lui este să predea documentul celor trei – Biden, Harris şi Trump – în luna septembrie. „Principalul punct al acestui plan este de a forţa Rusia să pună capăt războiului”, a spus el.
Unul dintre principalele atuuri pentru a realiza acest lucru, a spus el, va fi succesul operaţiunii ucrainene din regiunea rusă Kursk, unde Kievul controlează aproximativ 1.300 de kilometri pătraţi la o lună după ce şi-a lansat ofensiva transfrontalieră.
Încă de acum doi ani, după ce trupele Moscovei au invadat Ucraina, zeci de mii de ruşi au ajuns în Serbia, iar prezenţa lor se simte puternic într-un oraş ca Belgradul, care are mai puţin de două milioane de locuitori, scrie luni Reuters.
În ce caz susține Marcel Ciolacu că România ar fi intervenit împotriva dronelor rusești care ne-au încălcat spațiul aerian
Serviciile de securitate poloneze au neutralizat o operațiune de sabotaj orchestrată de Rusia și Belarus care urmărea destabilizarea Poloniei, a declarat luni viceprim-ministrul Krzysztof Gawkowski, conform Reuters.
Noul ministru de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiga, le-a cerut luni aliaţilor Kievului să mizeze pe armele fabricate de producătorii ucraineni pentru a continua să susţină militar armata ţării sale, informează EFE, citată de Agerpres.
„Cea mai bună modalitate de a spori ajutorul militar acordat Ucrainei în acest moment este să cumpăraţi arme pentru luptătorii ucraineni de la producătorii ucraineni”, a scris Sîbiga – care a fost numit şef al diplomaţiei ucrainene săptămâna trecută -, într-un mesaj postat pe reţeaua de socializare X.
Sîbiga a adăugat că în acest fel industria militară ucraineană va primi finanţare suplimentară pentru a continua să crească şi să producă mai mult într-un ritm mai rapid. Ministrul ucrainean a mai spus că această modalitate de a achiziţiona arme pentru armata ucraineană „este şi mai rapidă şi mai ieftină pentru partenerii noştri”.
„Unii dintre partenerii noştri cumpără deja de la producători ucraineni. Le cerem să-şi sporească investiţia şi alţii să le urmeze exemplul”, a subliniat Sîbiga.
Furnizarea de arme de către Coreea de Nord a ajutat Rusia, permițându-i să își păstreze arsenalele acasă, a declarat luni, în timpul unei vizite în Coreea de Sud, cel mai înalt oficial militar german, informează Reuters.
Şeful de stat major al armatei germane, generalul Carsten Breuer, a declarat că președintele rus Vladimir Putin nu ar fi întins mâna liderului nord-coreean Kim Jong Un pentru arme dacă acestea nu ar fi fost utile.
„Este vorba despre creșterea producției de arme pentru agresiunea Rusiei în Ucraina, este, de asemenea, consolidarea Rusiei prin posibilitatea de a-și păstra stocurile așa cum sunt”, a declarat Breuer reporterilor în Seul.
Ucraina și Statele Unite, printre alte țări și analiști independenți, susțin că Kim Jong Un ajută Rusia în războiul împotriva Ucrainei prin furnizarea de rachete în schimbul asistenței economice și militare din partea Moscovei.
Coreea de Nord a expediat Rusiei cel puțin 16 500 de containere cu muniții și materiale conexe începând cu luna septembrie a anului trecut, iar Rusia a lansat mai mult de 65 dintre aceste rachete către ținte din Ucraina, a declarat Robert Koepcke, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA, într-un discurs susținut săptămâna trecută.
Premierul Marcel Ciolacu a susținut luni, înainte de ședința de Guvern, că România ar fi intervenit împotriva dronelor rusești care au încălcat spațiul aerian al țării dacă ar fi avut ținte pe teritoriul nostru. „Am ridicat avioanele, am monitorizat ți dacă aveau țintă pe teritoriul României acționam”, a spus Ciolacu.
Presa de stat relatează că forțele ruse au preluat controlul asupra satului Memryk din regiunea Donețk din estul Ucrainei.
Anunțul a fost făcut de către Ministerul rus al Apărării, potrivit Reuters, care precizează că nu a putut verifica independent informația.
Putin susține că nu îl interesează discuțiile cu presa occidentală
Președintele rus Vladimir Putin nu este interesat să acorde un interviu reporterului Wall Street Journal Evan Gershkovich, care a fost eliberat din închisoare luna trecută, și nici cu alte instituții media occidentale, a declarat luni Kremlinul, potrivit Reuters.
Gershkovich, care a fost condamnat în Rusia pentru spionaj pe care el, ziarul său și Washingtonul le-au negat cu fermitate, i-a cerut liderului de la Kremlin un interviu, deoarece era eliberat într-un schimb de prizonieri în august, a informat Wall Street Journal.
În primele patru luni ale anului 2024, procurorii ucraineni au lansat proceduri penale împotriva a aproape 19.000 de soldați care fie și-au abandonat posturile, fie au dezertat, potrivit parlamentului de la Kiev. Este un număr foarte mare și – cel mai probabil – incomplet, scrie CNN, care a vorbit cu mai mulți militari ucraineni pe această temă.
Armata rusă va trimite forțe navale și aeriene să se alăture unui exercițiu desfășurat de China în Marea Japoniei și Marea Okhotsk luna aceasta, a informat luni agenția oficială de presă Xinhua, citată de Reuters.
Exercițiile urmăresc să aprofundeze „nivelul de coordonare strategică dintre armatele chineze și cele ruse și să le sporească capacitatea de a răspunde în comun la amenințările de securitate”, a spus Xinhua.
Serviciul de informaţii interne german (Bundesverfassungsschutz) a avertizat luni cu privire la unitatea 29155 a Serviciului de informaţii militare al armatei ruse (GRU), despre care afirmă că a comis atacuri cibernetice contra unor ţări din NATO şi Uniunea Europeană, transmit Reuters și Agerpres.
Într-o postare pe platforma X, Bundesverfassungsschutz a menţionat că avertismentul său a fost emis împreună cu Biroul Federal de Investigaţii (FBI), cu agenţia americană de securitate cibernetică CISA, cu Agenţia de Securitate Naţională a SUA (NSA) şi cu alţi parteneri internaţionali.
Anterior în acest an, Berlinul a acuzat Rusia de comiterea a numeroase atacuri cibernetice împotriva social-democraţilor germani şi unor companii germane din domeniile logistic, aerospaţial şi IT.
Potrivit avertismentului respectiv, unitatea 29155, cunoscută şi drept Cadet Blizzard sau Ember Bear, desfăşoară activităţi în scop de spionaj şi sabotaj care adesea implică distrugerea website-urilor şi publicarea de informaţii furate.
Joi, Estonia a acuzat Serviciul de informaţii militare al armatei ruse că a întreprins începând din 2020 atacuri cibernetice împotriva Ucrainei, ţărilor membre ale NATO şi UE, inclusiv împotriva Estoniei.
Parchetul eston a precizat că unitatea GRU „a achiziţionat capacităţi cibernetice şi a lansat atacuri cibernetice contra Ucrainei, precum şi a unor state membre ale NATO şi UE, printre care Estonia, începând din 2020″.
Identificarea acestui grup a avut loc în timpul operaţiunii comune Toy Soldier, întreprinsă în cooperare cu 14 servicii din zece state. Ancheta a permis de asemenea identificarea a trei ofiţeri din unitatea 29155.
Kievul, vizat de al cincilea atac de la începutul lunii
Ucraina a început construcția unei noi linii de înaltă tensiune pentru a asigura alimentarea cu energie electrică a regiunii Odesa, astfel renunțând la achizițiile de la Centrala de la Cuciurgan, gestionată de autoritățile separatiste de la Tiraspol, a declarat șeful administrației militare regionale din Odesa, Oleg Kiper, potrivit Ukrinform.
Demnitarul a menționat că acest proiect este destinat consolidării infrastructurii critice a regiunii și atingerii independenței energetice față de MolDRES, care este în Transnistria.
Rusia a pierdut 626.410 de soldați de la începutul războiului, susține armata ucraineană, citată de The Kyiv Independent.
În ultima zi, Moscova ar fi pierdut 1.150 de militari, conform sursei citate.
Forțele aeriene ucrainene au declarat luni că au doborât șase din cele opt drone lansate de Rusia și două din cele trei rachete în timpul atacului nocturn, informează Reuters.
Kievul a fost vizat în cursul nopţii de duminică spre luni de un al cincilea atac masiv cu drone ruseşti de la începutul lunii septembrie, dar apărarea aeriană a distrus toate țintele aeriene care reprezentau o ameninţare pentru capitala ucraineană, relatează Ukrainskaia Pravda ș News.ro.
„Al cincilea atac aerian asupra Kievului de la începutul lunii septembrie! Noaptea trecută, armata rusă a folosit din nou dronele de atac, de tip Shahed, lansate din regiunea Kursk”, a anunţat şeful administraţiei militare a Kievului, Serhii Popko. „Dronele au lovit Kievul după miezul nopţii, în mai multe valuri”, a precizat oficialul.
El a adăugat că raidul aerian din capitală a durat mai mult de o oră.
Potrivit acestuia, toate dronele de atac ruseşti care ameninţau Kievul au fost distruse la periferia capitalei de către forţele şi mijloacele de apărare aeriană.
Potrivit datelor preliminare, nu au existat distrugeri sau victime în oraş.
Sinteza celor mai recente evenimente:
- „Un grup de drone de atac a violat azi-noapte spațiul aerian al României”, afirmă Ucraina / Mesaje RO-Alert în județele Tulcea și Constanța.
- MApN, despre dronele rusești care ne-au încălcat spațiul aerian: „Probabilitate de impact” în apropiere de Periprava / Azi-noapte au fost ridicate două F-16.
- Reacția MAE după incidentul cu drone rusești: „Cerem respectarea inviolabilității spațiului aerian al României”.
- O dronă rusească s-a prăbușit în Letonia. Riga a cerut explicații de la Moscova.
- Rușii avansează spre Pokrovsk şi spun că au mai ocupat o localitate din estul Ucrainei.
- Planurile armatei ruse pentru toamnă și iarnă s-au complicat, spune generalul ucrainean Kirilo Budanov / Nu avem o „soluție sistemică”, acuză bloggerii ruși.
- Zelenski l-a luat consilier pe Oleksandr Kamîşin, fostul ministru pentru producţia de armament.
- VIDEO Propagandistul Soloviov le spune rușilor că nu au pentru ce să meargă în Europa: „Ce-i acolo? O populație îmbătrânită, prost educată, prost crescută”.
- Cancelarul german Olaf Scholz a estimat, într-un interviu acordat duminică postului ZDF, că a sosit momentul intensificării eforturilor diplomatice care să conducă la pace în Ucraina, adăugând că în discuţiile recente cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ei au fost de acord asupra nevoii unei noi conferinţe pentru pace, care să includă şi Rusia, după conferinţa desfăşurată în iunie în Elveţia fără participarea Moscovei.
- Rezervele valutare ale Ucrainei au crescut cu 5 miliarde de dolari în ultima lună.
- Bombardamentele rusești au ucis duminică trei femei într-un mic sat din regiunea Donețk din estul Ucrainei, a declarat guvernatorul Vadym Filashkin.
–––-
Evenimentele de duminică, ziua 928 a războiului din Ucraina, au fost LIVE aici pe HotNews.ro
INTERVIURILE HotNews.ro