Război în Ucraina, ziua 932: Americanii dau de înțeles că sunt pe cale să ridice restricțiile privind loviturile pe teritoriul Rusiei / Putin amenință: „NATO va fi în război cu Rusia” / Moscova vehiculează iar spectrul unei lovituri nucleare
Secretarul de stat american Antony Blinken a dat de înțeles, în timpul vizitei pe care a făcut-o cu ministrul de externe britanic David Lemmy la Kiev, că Statele Unite sunt pe cale să ridice restricțiile impuse Ucrainei în privința loviturilor pe teritoriul rusesc cu armele cu rază lungă de acțiune primite din Occident.
Evenimentele de miercuri, ziua 932 a războiului din Ucraina, LIVE:
„Fie susții războiul, ori nu-l susții” – Zelenski respinge vehement inițiativa de pace „distructivă” propusă de China şi Brazilia
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat în termeni duri o inițiativă de pace prezentată de Brazilia și China, pe care a denunțat-o ca fiind „distructivă”, într-un interviu acordat publicației braziliene Metropoles.
„Fie susțineți războiul, ori nu îl susțineți. Dacă nu îl susțineți, atunci ajutați-ne să oprim Rusia”, a spus Zelenski în acest interviu.
Un înalt responsabil iranian din domeniul securităţii, în vizită la Putin după noile sancţiuni occidentale împotriva Teheranului
Preşedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit joi, la Sankt Petersburg, cu secretarul Consiliului Suprem de Securitate Naţională al Iranului, generalul Ali Akbar Ahmadian, la numai câteva zile după ce Occidentul a anunţat sancţiuni împotriva Teheranului pentru presupusa furnizare de rachete balistice Moscovei, livrări pe care Iranul le neagă, relatează EFE și Agerpres.
În debutul întâlnirii, Putin a subliniat că, de la preluarea mandatului de către noul preşedinte iranian, Masoud Pezeshkian, „nu a avut loc nicio schimbare în relaţiile (Iranului) cu Rusia”. „Apreciem faptul că relaţia de cooperare cu Rusia rămâne o prioritate pentru echipa noului preşedinte”, a spus Putin.
Putin, amenințător: „Dacă se va lua o astfel de decizie…”
Antony Blinken: SUA vor ajusta ajutorul militar pentru Ucraina în funcţie de evoluţia războiului
Strategia aliată de sprijin militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia „va continua la fel ca până în prezent”, adică „va fi adaptată situaţiei de pe câmpul de luptă” şi nevoilor armatei ucrainene, a declarat joi secretarul american de stat Antony Blinken în timpul unei vizite în Polonia, venind de la Kiev, unde preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut din nou ca SUA şi celelalte state aliate să permită armatei ucrainene să atace cu rachetele occidentale ţinte militare pe teritoriul Rusiei. (Agerpres)
Putin amenință: „NATO va fi în război cu Rusia” dacă Ucrainei i se permite să lanseze rachete cu rază lungă
Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat joi că, în cazul în care Occidentul ar permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune, aceasta ar însemna că „ţările NATO sunt în război cu Rusia”.
„Dacă se va lua o astfel de decizie, aceasta nu va însemna altceva decât implicarea directă a ţărilor NATO, a SUA şi a ţărilor europene în războiul din Ucraina. Acest lucru ar schimba însăşi natura conflictului. Ar însemna că ţările NATO sunt în război cu Rusia”.
Angajați de la Crucea Roșie uciși în Donețk, în urma unui atac rusesc într-un punct de distribuire a ajutoarelor umanitare
Comitetul Internațional al Crucii Roșii (ICRC) a anunțat că trei membri ai personalului său au fost uciși joi în regiunea ucraineană Donețk, după ce bombardamente rusești au lovit locul în care se aflau camioane cu ajutoare umanitare.
Președintele Volodimir Zelenski acuză o „crimă de război”.
Another Russian war crime. Today, the occupier attacked vehicles of the International Committee of the Red Cross humanitarian mission in the Donetsk region.
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) September 12, 2024
As of now, we know of two injured people who are receiving all necessary assistance. Unfortunately, three people were… pic.twitter.com/Ta2Vbj9TSj
O navă care transporta cereale din Ucraina, lovită de o rachetă rusească în Marea Neagră
Autoritățile române au venit cu noi precizări referitoare la nava comercială ucraineană lovită de o rachetă rusească în Marea Neagră. Potrivit acestora, nava a transmis Gărzii de Coastă Române că la bord a avut loc o explozie şi a cerut schimbarea rutei către Constanţa, pentru a evalua efectele.
O navă care transporta cereale din Ucraina, lovită de o rachetă rusească în Marea Neagră. Incidentul, în apropierea apelor României. Ce spun autoritățile din țara noastră
O navă civilă obişnuită, care avea o încărcătură de grâu destinată Egiptului, a fost lovită de o rachetă rusească imediat ce a părăsit apele teritoriale ucrainene, a anunţat joi Volodimir Zelenski.
O sursă din sectorul maritim a susţinut într-o declaraţie acordată Reuters că nava a fost lovită în timpul nopţii în „apele româneşti” lângă o gură de vărsare a Dunării în Marea Neagră, în timp ce un purtător de cuvânt al marinei ucrainene, Dmitro Pletenciuk, a spus că nava se afla în „zona economică maritimă” a României.
Dar purtătoarea de cuvânt a Autorităţii Navale Române, Irina Puşcaşu, a precizat între timp agenţiei Reuters că nava cu cereale despre care Ucraina afirmă că a fost lovită de o rachetă rusească în timpul nopţii nu se afla în apele teritoriale ale României.
Ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, a avut o discuție joi cu omologul său ucrainean, Rustem Umerov.
„Din păcate, ca urmare a acțiunilor agresive ale Federației Ruse, Marea Neagră nu mai este un spațiu al cooperării, ci un teatru de război. România condamnă în cei mai fermi termeni agresiunea rusă împotriva poporului ucrainean, neprovocată și ilegală, în special atacurile asupra populației şi infrastructurii civile ucrainene“, a declarat ministrul Angel Tîlvăr, conform unui comunicat de presă al MApN.
Ministrul ucrainean Rustem Umerov a mulțumit României pentru sprijinul oferit, dar și pentru decizia țării noastre de a dona Ucrainei un sistem de apărare Patriot.
Zelenski confirmă că rușii au lansat o contraofensivă în Kursk
Putin susține că peste 30 de ţări vor să adere la BRICS
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că peste 30 de ţări vor să se alăture grupului BRICS „într-o formă sau alta”, aderări care ar putea fi formalizate la summitul care va avea loc în octombrie în oraşul rus Kazan.
La rândul său, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru al apărării Serghei Şoigu, a vorbit despre potenţialul grupului BRICS de a contribui la securitatea globală şi le-a cerut membrilor acestuia să consolideze cooperarea cu ţările din Sudul Global pentru a forma o nouă „majoritate mondială”. Rusia vede în grupul BRICS un pilon al unei „noii ordini mondiale” care să contrabalanseze dominaţia SUA în politica globală.
Zelenski confirmă că armata rusă a lansat o contraofensivă în Kursk
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus joi că trupele Moscovei au început acțiuni contraofensive în regiunea Kursk din vestul Rusiei, unde forțele Kievului au lansat o incursiune majoră luna trecută.
Ucraina a anticipat o contraofensivă a forțelor ruse, a adăugat Zelenski.
Volodimir Zelenski a denunțat joi tergiversările Occidentului în ridicarea restricțiilor privind utilizarea armelor lor pentru a lovi adânc pe teritoriul rusesc.
„Trebuie să fim sinceri: întârzierea în procesul de utilizare a armelor despre care vorbiți (…) împotriva țintelor militare de pe teritoriul Federației Ruse (…) înseamnă că Rusia mută aceste ținte militare mai în interior”, a declarat el într-o conferință de presă, potrivit France Presse.
Polonia vrea să se pună o presiune mai mare pe Rusia
Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a declarat joi, după întâlnirea cu secretarul de stat american Anthony Blinken, că Polonia rămâne în favoarea creșterii presiunii asupra guvernului rus cu privire la invazia sa din Ucraina.
„Ar trebui să continuăm să livrăm (Ucrainei) sisteme avansate de apărare aeriană … și să ridicăm restricțiile privind utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune”, a declarat el jurnaliștilor la o conferință de presă comună cu Blinken. (Reuters)
Aproximativ 45 de cetățeni indieni au fost demobilizați din armata rusă și se depun eforturi pentru a obține liberarea altor 50 de indieni, a declarat joi un purtător de cuvânt al Ministerului indian de Externe.
Anunțul vine după ce, în timpul vizitei premierului indian Narendra Modi la Moscova din luna iulie, Rusia a promis să libereze pe toți indienii care au fost păcăliți să se înroleze în armata sa și apoi forțați să lupte în Ucraina. (Reuters)
Procesul a trei avocați ai proeminentului opozant rus Alexei Navalnîi, care a murit în închisoare în februarie, a început joi în regiunea Vladimir, sub acuzația de „extremism” pedepsit cu până la șase ani de închisoare.
Alexei Liptser, Igor Sergunin și Vadim Kobzev au fost arestați în octombrie 2023 și incluși pe lista „extremiștilor”. De atunci, arestarea lor preventivă a fost prelungită de mai multe ori.
Aceștia sunt acuzați că i-au transmis informații lui Alexei Navalnîi, care a fost încarcerat în Rusia din ianuarie 2021 până la moartea sa în închisoare la 16 februarie (în circumstanțe neclare), permițându-i să „planifice, să pregătească (…) și să comită infracțiuni extremiste” din celula sa, potrivit anchetatorilor. (AFP)
ISW: Forțele ruse au început contraatacuri în Kursk
Serghei Lavrov: Occidentul a dat deja voie Ucrainei să atace teritoriul rus cu rachete.
Lavrov a calificat drept „punere în scenă” vizita de miercuri de la Kiev a secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, şi a ministrului de externe britanic, David Lammy, care au abordat această chestiune cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. „Acum încearcă să o prezinte public într-un mod mai frumos şi mai elegant”, a susținut Lavrov.
Ce spune Institutul pentru Studiul Războiului despre regiunea Kursk, unde rușii spun că au început o contraofensivă în fața trupelor ucrainene:
- „Forțele ruse au început contraatacuri de-a lungul marginii vestice a liniei ucrainene din Regiunea Kursk și ar fi cucerit mai multe așezări la nord-est și la sud de Korenevo pe 10 și 11 septembrie.
- Dovezile vizuale disponibile sugerează că forțele ruse care contraatacă în regiunea Kursk operează în unități de dimensiunea unei companii și ar putea utiliza elemente ale unor unități mai experimentate în luptă pentru a efectua contraatacuri.
- Este posibil ca forțele ruse să intenționeze să spargă temporar linia ucraineană din regiunea Kursk înainte de a începe un efort mai organizat și mai bine echipat pentru a împinge forțele ucrainene în afara teritoriului rus.”
Kremlinul a spus joi că dacă Ucraina va fi lăsată să folosească armament occidental pentru a lovi teritoriul rus acest lucru ar adânci implicarea Occidentului în conflict și ar declanșa o reacție din partea Moscovei, transmite agenția de presă de stat TASS.
Zelenski: Propunerea de pace sino-braziliană este „distructivă”
Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu că propunerea de pace sino-braziliană este „distructivă” și servește doar ca o „declarație politică” .
„Propunerea sino-braziliană este, de asemenea, distructivă. Este doar o declarație politică”, a spus Zelenski, potrivit postului de presă Metropoles.
„Cum puteți propune „iată inițiativa noastră”, dar fără să ne întrebați și pe noi?”, a adăugat președintele ucrainean, potrivit Reuters.
Forțele ruse au atacat infrastructura energetică în șase regiuni în ultimele 24 de ore, a anunțat joi Ministerul Energiei din Ucraina.
Ministerul a precizat prin intermediul aplicației de mesagerie Telegram că atacurile au perturbat temporar activitatea substațiilor electrice în cel puțin trei dintre aceste regiuni.
După ce a petrecut ani de zile în locuri de muncă „plictisitoare, sedentare” în birourile mai multor companii ucrainene, Liliia Shulha și-a găsit slujba de vis ca șofer de camion în cadrul celui mai important retailer din Ucraina, Fozzy Group. „Întotdeauna am visat la mașini mari. În loc să mă (joc cu) păpuși, conduceam mașini când eram copil”, a declarat ea pentru Reuters.
„Acum situația este de așa natură încât ei iau oameni fără experiență și îi instruiesc. Am fost norocoasă”, a spus Shulha, în vârstă de 40 de ani.
Pe măsură ce războiul cu Rusia îi secătuiește forța de muncă, întreprinderile încearcă să acopere lipsurile critice angajând mai multe femei în roluri tradițional dominate de bărbați și apelând la adolescenți, studenți și lucrători în vârstă.
În condițiile în care milioane de persoane, în majoritate femei și copii, se află în străinătate după ce au fugit de război, iar mulți bărbați au fost mobilizați în armată, criza locurilor de muncă ar putea pune în pericol creșterea economică și redresarea postbelică, spun analiștii. Ucraina a pierdut peste un sfert din forța sa de muncă de la invazia Rusiei în februarie 2022, conform datelor băncii centrale. (Reuters)
Rușii au lansat peste noapte 64 de drone și 5 rachete
Forțele ruse au atacat în cursul nopții instalații energetice și infrastructuri civile în orașul Konotop din nord-estul Ucrainei, au declarat oficiali din regiunea Sumî pe Telegram.
În atac au fost rănite cel puțin 13 persoane, pe baza informațiilor preliminare.
Pictures of three aftermath of the Russian drone attack in Konotop have been released. pic.twitter.com/M1lEBYIavs
— OSINT Aggregator (@AggregateOsint) September 12, 2024
Forțele rusești au atacat peste noapte cu 64 de drone de tip Shahed și cu cinci rachete (două Iskander-M lansate din Kursk, o X-59/69 din Briansk și două rachete de croazieră x/22/32 lansate de avioane strategice Tu-22M3 de deasupra Mării Negre, zona Insulei Șerpilor), au transmis forțele aeriene ucrainene.
Acestea au spus într-o postare pe Telegram că au fost doborâte 44 de drone de atac, trei au zburat înapoi spre Rusia, iar patru s-au pierdut pe teritoriul ucrainean fără să fie primite informații privind victime sau pagube după căderea lor.
„Datorită contramăsurilor active ale forțelor de apărare, majoritatea rachetelor inamice nu și-au atins țintele vizate”, a mai transmis sursa citată.
Moscova vehiculează iar spectrul unei lovituri nucleare
Estimarea ucraineană a pierderilor rusești de ieri: 1270 soldați, 11 tancuri, 17 alte blindate de luptă, 73 tunuri, 2 lansatoare multiple de rachete, 2 sisteme antiaeriene, 1 avion, 93 diferite vehicule și 2 echipamente speciale.
Un personaj-cheie de la Moscova cere schimbarea doctrinei: Putem lansa o lovitură nucleară limitată asupra unei țări NATO fără a declanșa un război total / Americanii mint când spun că garantează protecția aliaților.
Rusia ar trebui să își exprime în mod clar disponibilitatea de a utiliza arme nucleare împotriva țărilor care „sprijină agresiunea NATO în Ucraina”, potrivit unui influent personaj de politică externă care îl presează pe președintele Vladimir Putin să adopte o poziție nucleară mai agresivă față de Occident.
Americanii dau de înțeles că sunt pe cale să ridice restricțiile privind armamentul
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a dat cel mai puternic indiciu de până acum că Casa Albă este pe cale să ridice restricțiile impuse Ucrainei cu privire la utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune furnizate de Occident asupra obiectivelor militare cheie din interiorul Rusiei, și decizia ar fi fost deja luată și anunțată în convorbirile din spatele ușilor închise, potrivit The Guardian.
Vorbind la Kiev alături de ministrul britanic de externe, David Lammy, Blinken a declarat că SUA au fost dispuse „din prima zi” să își adapteze politica în funcție de schimbarea situației pe câmpul de luptă din Ucraina. „Vom continua să facem acest lucru”, a subliniat el.
Blinken a declarat că el și Lammy vor raporta „șefilor” lor – Joe Biden și Keir Starmer – după discuțiile lor de miercuri cu Volodimir Zelenski.
Lammy a sugerat că trimiterea de rachete balistice de către Iran Rusiei – dezvăluită săptămâna aceasta – a schimbat gândirea strategică la Londra și Washington. Este o „escaladare semnificativă și periculoasă”, a spus el. „Cel care escaladează aici este Putin. Putin a escaladat cu transportul de rachete din Iran. Vedem o nouă axă a Rusiei, Iranului și Coreei de Nord”, a adăugat înaltul oficial britanic.
Cum s-a făcut rusificarea forțată a școlilor într-o localitate din Ucraina ocupată de trupele lui Putin: „Am văzut cu ochii mei acele torturi”.
Directoarea unui liceu din Novaia Kahovka, un oraș ucrainean din regiunea Herson capturat de Rusia în 2022, a povestit pentru HotNews cum s-a desfășurat rusificarea învățământului în teritoriile ocupate. Femeia spune că a fost ținută în captivitate, în subsolul unei clădiri, fără apă și mâncare, iar un colaborator FSB i-a spus că riscă 15 ani de închisoare pentru că urmează programa ucraineană, și nu pe cea rusească.
Sinteza celor mai recente evenimente:
- Washingtonul și Londra promit să răspundă „de urgenţă” la cererile militare ale Ucrainei. Șefii diplomațiilor din Statele Unite și Marea Britanie au promis miercuri, la Kiev, să răspundă „de urgenţă” solicitărilor Ucrainei, care cere în special să poată lovi în profunzime teritoriul Rusiei cu rachete occidentale.
- „Se pare că Washingtonul a decis deja”. Kremlinul ameninţă că va răspunde dacă Kievul va folosi rachete americane ATACMS.
- Când spune Zelenski că îi va prezenta lui Biden „planul de victorie” al Kievului în războiul cu Rusia / Situația actuală pe front.
- „De ce să nu ne unim potenţialul?” Zaharova spune că Rusia și China şi-ar putea uni forţele dacă s-ar confrunta cu o ameninţare.
- Rusia trebuie să returneze Ucrainei peninsula Crimeea, insistă Erdogan. „Sprijinul nostru pentru integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei este de neclintit”, a spus președintele turc.
- Kremlinul a acuzat că numele lui Vladimir Putin a fost folosit ca parte a luptei politice interne din SUA și „Chiar nu ne place, deloc, acest lucru”.
- Câte crime de război comise de Rusia au documentat până acum autoritățile ucrainene. Volodimir Zelenski a estimat miercuri la 137.000 numărul crimelor de război comise de Rusia în Ucraina de la începutul invaziei.
- Trupele Moscovei au început o contraofensivă în Kursk, afirmă bloggerii ruși și un general de rang înalt din forțele Moscovei.
–––
Evenimentele de miercuri, ziua 931 a războiului din Ucraina, au fost LIVE aici pe HotNews.ro
INTERVIURILE HotNews.ro