„Mai puţine sancţiuni, mai multă cooperare”. Ungaria strânge legăturile cu Belarus, într-o nouă mișcare contrară atitudinii pro-Ucraina a UE

Guvernul Ungariei a semnat un acord cu Belarusul, ţară aliată cu Rusia şi supusă sancţiunilor europene, pentru a contribui la construirea celei de-a doua centrale nucleare din Ungaria, a anunţat miercuri ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, aflat la Minsk, relatează Reuters, potrivit News.ro.

Reactorul PAK 2 din Ungaria este în construcţie din 2014, iar societatea rusă Rosatom este responsabilă cu proiectarea şi lucrările. Compania rusă construieşte două reactoare cu o capacitate de 1,2 gigawaţi fiecare la Paks, în centrul Ungariei, la 100 de km de Budapesta.

„De o mare importanţă este acordul semnat astăzi aici privind cooperarea în domeniul energiei nucleare, care ne permite să folosim experienţa acumulată de Belarus aici în timp ce construim reactoare cu o tehnologie similară”, a declarat Szijjarto, fără a oferi mai multe detalii despre acordul semnat.

Proiectul de 12,5 miliarde de euro a înregistrat întârzieri mari, chiar dacă energia nucleară nu este acoperită de sancţiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei, impuse din cauza războiului din Ucraina. Ungaria, care îşi obţine cea mai mare parte a energiei din Rusia, s-a opus extinderii sancţiunilor pentru a include acest sector.

„Bruxelles-ul a dat un răspuns stupid la război şi ar trebui să recunoască în sfârşit că sancţiunile nu funcţionează. Prin urmare, poziţia noastră este clară: mai puţine sancţiuni, mai multă cooperare! În prezent, intensificăm cooperarea economică cu Belarus în domeniile care nu sunt afectate de sancţiuni”, a scris Szijjarto pe Facebook.

Szijjarto, dezgustat de ideea ca țări UE și NATO să trimită soldaţi în Ucraina

Ministrul Szijjarto a criticat, de asemenea, o propunere a unora dintre omologii europeni şi din NATO de a trimite soldaţi în Ucraina pentru a antrena forţele din interiorul ţării. „Sunt dezgustat de declaraţiile care spun că ţările UE, NATO trimit soldaţi în Ucraina”, a declarat el.

Miniştrii apărării din Uniunea Europeană au dezbătut marţi ideea antrenării forţelor ucrainene în interiorul ţării, dar nu au ajuns la o poziţie comună pe această temă sensibilă. Blocul celor 27 de naţiuni are deja o astfel de misiune pentru trupele ucrainene, dar antrenamentul are loc în ţările UE.

Guvernul Ungariei are relaţii tensionate cu Kievul şi a menţinut legături mai bune cu Moscova decât alte state UE de la invazia Rusiei de acum doi ani.

Amintim că Guvernul ungar a blocat prin veto în 6 decembrie un pachet de asistență macroeconomică în valoare de 18 miliarde de dolari pregătit de UE pentru Ucraina iar apoi, în data de 15 decembrie, pachetul de asistență multianual în valoare de 50 de miliarde de dolari.

Acest al doilea pachet de asistență a fost aprobat în cele din urmă în data de 1 februarie a acestui an, Viktor Orban afirmând atunci că „nu a avut nicio opțiune” decât să accepte.

Ungaria și blocajele sale a măsurilor pro-Ucraina

De altfel, ministrul lituanian al externelor Gabrielius Landsbergis a criticat luni Ungaria din cauza pozițiilor sale diplomatice, inclusiv în ceea ce privește furnizarea de asistență militară pentru Ucraina, și a declarat că Uniunea Europeană trebuie să găsească soluții pentru a ocoli voturile de veto ale Budapestei.

Agenția Reuters notează că criticile lui Landsbergis par să reflectă o frustrare comună a mai multor țări din UE în condițiile în care Estonia și Italia și-au exprimat și ele nemulțumirea față de tacticile de blocaj ale Budapestei.

„Am analizat situația și se pare că în jur de 41% din rezoluțiile UE cu privire la Ucraina au fost blocate de Ungaria”, a subliniat șeful diplomației lituaniene. El a subliniat că „lucrurile au mers mult prea departe”.

Vorbind la rândul său luni la Bruxelles, ministrul eston al afacerilor externe Margus Tsahkna a făcut comentarii în aceeași notă.

„De fiecare dată când venim aici trebuie să convingem Ungaria să nu blocheze inițiative foarte importante”, a subliniat el.

Sursele diplomatice afirmă că Ungaria blochează în prezent o serie de măsuri legate de Instrumentul european pentru pace (EPF), un fond al UE prin care Ucraina a primit miliarde de euro ca asistență militară.