Mai trebuie să plătesc CASS dacă sunt salariat dar am și alte venituri? Interviu cu președintele Camerei Consultanților Fiscali VIDEO
Pentru că s-au introdus noi plafoane pentru veniturile din dobânzi, dividende (și alte investiții), apare în continuare întrebarea: Mai trebuie să plătesc CASS dacă sunt salariat și, practic, am plătit deja? “Răspunsul scurt este: Da!”, spune Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali (CCF) într-un interviu acordat HotNews.ro.
În cadrul discuției am abordat mai multe teme, de la trecerea la microîntreprindere la profit și invers (vezi în partea a doua a textului), continuând cu problemele legate de fiscalizarea bacșișului și plata CASS pentru cei care deja plătesc contribuția la sănătate prin salariu și au venituri din investiții.
*Clipul este împărțit în secțiuni pentru a fi mai ușor de urmărit
De ce trebuie să plătească persoanele fizice plata CASS la investiții, deși sunt salariate
Bineînțeles, așa este legislația. Scrie în Codul fiscal. CASS trebuie plătit în funcție de praguri: 6, 12 și 24 salarii minime.
„Din păcate, noi în România nu mai avem o plafonare superioară a contribuțiilor sociale. Am avut o vreme la contribuția de pensie. Am avut 1-2 luni la început de 2017 când aveam o plafonare superioară și la nivelul contribuției de pensie”, a explicat Dan Manolescu.
Potrivit acestuia, nu mai avem, în acest moment, o plafonare superioară, ceea ce ne face să avem cumva mai multe categorii, mai multe găleți în care se colectează diverse venituri asupra cărora se aplică diverse tipuri de contribuții.
- „Avem o regulă generală că pentru toate veniturile din salarii și asimilate salariilor avem aplicabile toate taxele la tot venitul, indiferent de cât de mare: impozit pe venit de 10%, contribuție de sănătate de 10% și contribuție de pensie de 25%.
- Avem o altă categorie de venituri din activități independente, din drepturi de autor care au alt regim fiscal. Avem impozit pe venit, dar acolo deja avem o plafonare maximală la 6, 12, 24 salarii minime.
- Mai avem o plafonare pentru o altă găleată care colectează alte tipuri de venituri din investiții și restul care în anumite situații contribuția de sănătate se amestecă cu cea de activități independente. În ceea ce privește contribuția de pensie, ea nu se mai amestecă. Adică veniturile din investiții nu mai sunt considerate bază de calcul pentru contribuția de pensie”.
Manolescu a spus că în România nu avem o globalizare a acestor sume.
„De aici apare discuția că nu mai există acea plafonare la nivel superior totală și le judecăm pe bucăți. Fiind judecate pe bucăți, avem situația în care o persoană care face venituri din salarii plătește la salarii la tot, iar dacă mai face și alte venituri, mai plătește și acolo plafonat la acest 6, 12, 24. Le judecăm pe bucăți, nu ne uităm la ele per ansamblu și de aici aceste probleme”, a precizat președintele Camerei Consultanților Fiscali.
- E bine sau rău? Are o logică în sensul că dacă o persoană trăiește doar din investiții, ar trebui să aibă calitatea de asigurat și să plătească. Acum ajungem la discuția: E bine că o persoană care trăiește doar din investiții și face venituri egale cu cele ale unei persoane care trăiește din salariu să plătească mai puțin că plătește plafonat?
„Aici e, de fapt, o problemă pe care nu am reușit să o rezolvăm și pare că nu o să o rezolvăm curând pentru că avem deja distorsiuni create. Orice reglare creează alte distorsiuni sau alte creșteri pentru că cineva poate spune: Dar mie îmi era bine acum!”, a explicat el.
Atunci, spune el, ne complacem într-o situație de genul acesta în care unii sunt câștigați, iar alții sunt pierzători și, prin urmare, fiecare în funcție de situația în care se află la un moment dat plătește mai mult sau mai puțin și mergem înainte.
În cadrul interviului am abordat și subiectul microîntreprinderilor, mai ales că avem modificări fiscale care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2023.
Ce trebuie să știe firmele care trec de la regimul microîntreprinderilor la profit și invers
Ceea ce se schimbă la nivel conceptual prin modificările din OG 16 este că dacă înainte regula de bază era că toate firmele erau microîntreprinderi, iar cele care îndeplineau anumite condiții (capital social mai mare de 45.000 lei și minim 2 salariați aveau opțiunea să treacă la impozit pe profit, pe baza noilor modificări, lucrurile se reversează.
Ca și principiu, toate firmele sunt considerate că au regim de plătitori de impozit pe profit și dacă îndeplinesc anumite condiții pot să opteze pentru a fi micro.
Vezi care sunt condițiile pentru a fi microîntreprindere.
Ce fac cei care anterior erau micro, mai trebuie să mai opteze sau nu?
“Din discuțiile de până acum cu reprezentanții ANAF a rezultat faptul că, la nivel formal, ANAF nu mai așteaptă încă o declarație de opțiune pentru că acea declarație ar modifica ceva în vectorul fiscal”, a spus Manolescu.
- Nu e nevoie de modificat pentru cei care au deja regim de micro. Se consideră că opțiunea a fost făcută implicit rămânând în același regim fiscal de micro.
Potrivit acestuia, cei care anterior au fost la impozit pe profit pentru că la un moment dat au optat – deoarece îndeplineau condițiile să opteze – și consideră că acum ar dori să devină micro pentru că-i avantajează acest sistem, ar trebui să depună o declarație și să modifice vectorul fiscal.
- Dacă au optat să fie micro îndeplinind condițiile la începutul anului, iar pe parcursul anului nu mai îndeplinește condițiile, de exemplu depășește cifra de afaceri, atunci nu optează. E obligată să treacă la impozit pe profit începând cu trimestrul respectiv.
Cum să treci la impozit pe profit în cursul anului, dacă asta te avantajează
Dacă nu mai îndeplinește condiția de a avea un angajat și nu reangajează o persoană în termen de 30 de zile, firma e obligată să treacă la impozit pe profit.
“Dacă consider că regimul de micro nu mai e favorabil, e destul de ușor să rezolv problema din număr de salariați. Adică pot să întrerup o perioadă colaborarea cu salariatul dacă vreau neapărat să trec în regim de impozit pe profit”, a explicat Dan Manolescu.
În mod normal, spune el, opțiunea pentru un an întreg e definitivă și ea este anulată doar de pierderea îndeplinirii condițiilor. Unele condiții se pot pierde și de voie.
- De obicei, în zona asta de micro angajatul e chiar proprietarul și atunci e destul de ușor de reglat acest lucru dacă se consideră că regimul de micro nu mai este favorabil.
„Dacă la începutul anului nu a exercitat opțiunea de impozit pe profit, opțiunea rămâne așa până la final de an. Dacă în cursul anului sunt îndeplinite condițiile, nu mai poate opta. Ar putea să opteze începând cu 1 ianuarie 2024 dacă îndeplinește condițiile care vor exista atunci, că poate aceste condiții se mai schimbă, poate plafonul mai este modificat. Vom vedea ce va fi”, a mai arătat președintele Camerei Consultanților Fiscali.
Ce se întâmplă la regimurile speciale, cum a fost cel specific în Horeca
“E o opțiune a operatorilor din domeniul Horeca. Acest regim de impozit specific a fost anulat începând cu 1 ianuarie 2023 și OG 16/2022 a venit cumva cu o facilitate de a lăsa opțiunea, acestor operatori care au fost foarte afectați în acești 2 ani de pandemie, de a putea alege în funcție de situația în care se află de a trece la impozit pe profit sau de a trece pe micro independent de condițiile de care vorbeam mai devreme (cifră de afaceri și așa mai departe)”, a afirmat Dan Manolescu.
- Cineva care a fost anul trecut în impozit specific e posibil să fi fost înregistrat ca plătitor de impozit pe profit pentru că, după cum știm, impozitul specific se aplica pentru cifră de afaceri peste 1 milion de euro. Toți cei care erau în plafonul de 1 milion de euro erau microîntreprinderi.
„Deci toți cei care erau în Horeca și aplicau impozit specific puteau să se regăsească, unii dintre ei, în situația de a desfășura și alte activități care nu intrau sub incidența impozitului specific și erau înregistrați ca plătitori de impozit pe profit”, a explicat el.
Așadar, spune Manolescu, în această situație, dacă ei își doresc să rămână la impozit pe profit, au deja în vectorul fiscal înregistrarea ca plătitor de impozit pe profit, prin urmare rămân plătitori de impozit pe profit.
„Dacă vor să se înregistreze ca plătitori de impozit pe micro pentru că-i avantajează, atunci trebuie să depună declarație de înregistrare ca plătitor de impozit pe venitul microîntreprinderilor”,a explicat el.
Din același interviu vezi și: Un inspector ANAF intră într-o cafenea și vede borcanul cu bacșiș. Ce trebuie să știe proprietarul
Ce conține interviul VIDEO
INTRO 0:00
2:53 Ce fac cei care anterior erau pe regimul microîntreprinderilor: mai trebuie să mai opteze sau nu?
6:15 Ce trebuie să facă Horeca pentru că a dispărut impozitul specific
7:57 Fiscalizarea bacșișului vine, de fapt, cu o reducere a fiscalității. De ce?
13:20 Ce se întâmplă dacă dă cineva peste 15% bacșiș și care e scopul limitării: spălarea de bani
16:27 Fiscalizarea bacșișului scoate anumite sume la lumină
19:05 Ce vedem în SUA în privința fiscalizării bacșișului
20:38 În Vest a apărut o discuție recent, dacă mai trebuie lăsat bacșiș în condițiile creșterii salariului minim. Ce se poate schimba în timp
22:20 Ce trebuie să știe proprietarii de cafenele care au borcane de bacșiș în caz de control ANAF
26:00 Mai trebuie să plătesc CASS dacă sunt salariat dar am și alte venituri?
Vezi și:
Ești PFA? Ce s-a schimbat în privința taxării din 2023
Toate măsurile care intră în vigoare la 1 ianuarie și îți afectează finanțele personale în 2023
INTERVIURILE HotNews.ro