Masurile anti-frauda in noua legislatie UE, Documentul Unic European si Tertul sustinator

Directivele europene contin prevederi clare privind masurile antifrauda. Se refera la cerintele minime de indeplinit de catre companii pentru a putea participa la procedurile de achizitie publica, la trasabilitatea procedurilor de achizitie si transparenta procesului de luare a deciziilor in cadrul procedurilor de achizitie precum si la crearea unor proceduri vizand identificarea, prevenirea si solutionarea conflictelor de interese.

Directivele europene stipuleaza obligativitatea excluderii din procedurile de achizitie publica a operatorilor economici care au facut parte dintr-o organizatie criminala sau care au fost gasiti vinovati de coruptie, de frauda in detrimentul intereselor financiare ale UE, de infractiuni de terorism, de spalare de bani sau de finantare a terorismului. Neplata taxelor si impozitelor si a contributiilor la asigurarile sociale conduce, de asemenea, la excluderea din cadrul procedurilor de achizitie. Totusi, in acest ultim caz – de neplata a taxelor, impozitelor si a contributiilor la asigurarile sociale – se recomanda sa fie prevazuta o derogare de la aceste excluderi obligatorii in situatiile exceptionale in care cerintele imperative de interes general fac indispensabila atribuirea contractului.

Trasabilitatea si transparenta procesului de luare a deciziilor in cadrul procedurilor de achizitie sunt considerate in directivele europene drept esentiale pentru garantarea unor proceduri solide, inclusiv pentru combaterea eficienta a coruptiei si a fraudei.

Acest lucru poate fi realizat doar in situatia in care autoritatile contractante materializeaza elementele esentiale si deciziile de proceduri de achizitii individuale intr-un Raport de achizitie, cata vreme pastreaza documentele contractelor incheiate, in scopul de a putea furniza accesul la aceste documente partilor interesate in conformitate cu normele aplicabile in materie de acces la documente.

In ceea ce priveste conflictul de interese, acesta este definit in cuprinsul directivei europene drept: „Situatia in care membrii personalului autoritatii contractante sau ai unui furnizor de servicii de achizitie care actioneaza in numele autoritatii contractante care sunt implicati in desfasurarea procedurii de achizitie sau care pot influenta rezultatul acesteia au, in mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite impartialitatea sau independenta lor in contextul procedurii de achizitie.”

Se are astfel in vedere faptul ca autoritatile contractante trebuie sa aplice masurile adecvate pentru a preveni, identifica si remedia conflictele de interese aparute in desfasurarea procedurilor de achizitie, astfel incat sa se evite orice denaturare a concurentei si sa se asigure un tratament egal pentru toti operatorii economici.

Analizand modul in care, la acest moment, masurile anti-frauda au fost transpuse in legislatia nationala – proiectele de legi in achizitii se afla in aceste zile in Senat, Camera Deputatilor fiind decizionala -, s-a constatat ca in ceea ce priveste cerintele de eligibitate privind participarea operatorilor economici, acestea au fost preluate in totalitate in proiectele de acte normative nationale. Pe langa prevederile din directivele europene, au fost mentionate motive suplimentare de excludere, precum: traficul si exploatarea persoanelor vulnerabile, incalcarile reglementarilor din domeniul mediului, cel social si al relatiilor de munca, denaturarea concurentei, influentarea procesului decizional al autoritatii contractante sau incercarea de obtinere a unor informatii confidentiale.

Ca un element de noutate se remarca faptul ca masurile de excludere obligatorii se refera si la faptele comise de catre persoanele fizice cu putere de reprezentare, de decizie ori de control din cadrul operatorilor economici.

In proiectele legislative se mentine prevederea potrivit careia ca, timp de cel putin 12 luni de la incheierea contractului, sub sanctiunea rezolutiunii ori rezilierii de drept a contractului respectiv, ofertantul cu care autoritatea contractanta a incheiat contractul de achizitie publica nu are dreptul de a angaja sau incheia orice alte intelegeri privind prestarea de servicii, direct sau indirect, in scopul indeplinirii contractului de achizitie publica, cu persoane fizice sau juridice care au fost implicate in procesul de verificare/evaluare a solicitarilor de participare/ofertelor depuse in cadrul unei proceduri de atribuire sau angajati/fosti angajati ai autoritatii contractante sau ai furnizorului de servicii de achizitie implicat in procedura de atribuire.

Proiectele de legi prevad ca la identificarea unui posibil conflict de interese sau la incalcarea unei cerinte privind eligibilitatea ofertantului, autoritatea contractanta trebuie sa comunice acest lucru persoanelor implicate si, in limita posibilitatilor, sa fie realizate remedieri.

De asemenea, se prevede posiblilitatea ca unui operator economic care a comis o infractiune sau alta fapta ilicita, dar coopereaza activ cu autoritatile de investigatie si adopta masuri concrete si adecvate la nivel tehnic, organizational si in materie de personal, sa nu i se restrictioneze posibilitatea de participare la procedura de achizitie.

Cu privire la transpunerea in legislatia nationala a prevederilor privind transparenta si trasabilitatea procedurilor de achizitie publica, proiectele normative nu dau foarte multe detalii, urmand ca acestea sa fie implementate la nivelul legislatiei secundare.

In cadrul seminarelor proiectului FHR-OLAF au mai fost abordate temele referitoare la evaluarea ofertelor, documentul unic european, tertul sustinator, conflictul de interese si modificarea contractului in lumina reglementarilor noilor directive europene.

Rezumatul integral al seminarelor proiectului „Expertiza si legislatie pentru protectia sporita a intereselor financiare ale UE” poate fi accesat pe platforma justitiecurata.ro.

Materialul face parte din proiectul „Better legal protection for EU financial interests in Romanian public procurement”, sprijinit de Programul Hercule III (2014-2020) al Uniunii Europene.

Acest program este implementat de catre Comisia Europeana. A fost infiintat pentru promovarea activitatilor in domeniul protejarii intereselor financiare ale Uniunii Europene. Pentru informatii suplimentare accesatihttp://ec.europa.eu/anti_fraud/olaf-and-you/funding/index_en.htm.

Aceata comunicare reprezinta strict viziunea autorului. Comisia Europeana nu este responsabila pentru felul in care pot fi folosite informatiile continute.