Mihai Tanasescu, FMI: Discutiile au aratat ca s-au facut progrese mari. Mai trebuie insa imbunatatite anumite segmente de activitate

„Acordul cu autoritatile internationale a fost un instrument care a creat o anumita stabilitate. Din discutiile preliminare purtate, s-au facut progrese mari. Acest acord poate fi finalizat in bune conditii. Discutiile care se poarta acum au plecat de la ideea de a imbunatati anumite segmente de activitate care sa aduca valoare adaugata economiei romanesti. Mesajul meu este unul care conduce catre cooperare. 2011 nu va mai inregistra noi masuri de corectie. Greul a trecut, dar aceasta criza a fost subevaluata”, a declarat Mihai Tanasescu, membru al boardului FMI, la Money Channel.

Potrivit acestuia, prioritatile Romaniei pot fi indeplinite in urmatorii doi ani, chiar daca urmeaza un an electoral. „Daca vom avea o viziune care sa nu depinda de anul electoral, vom putea pune in practica implementarea masurilor necesare intr-un ritm corect si coerent”. Nu este un acord al Fondului, ci un pachet de reforme pe care Romania trebuie sa il implementeze, a mai punctat Tanasescu.

„Este o îmbunătăţire a colectării din TVA, deşi nu atât cât ar fi trebuit. Dar, prin reformele structurale care au început la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi reformele care vor continua, precum şi prin măsurile care vor fi aduse prin noul program privind întărirea capacităţii agenţiei fiscale, aceste colectări vor creşte în 2011 şi în anii următori”, a declarat Mihai Tănăsescu la începutul discuţiilor cu reprezentanţii MFP.

Ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a afirmat, la rândul său, că rezultatele României în Acordul stand-by sunt foarte bune şi apreciate de Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.

„Am discutat despre rezultatele prevăzute în acordul care se va încheia la sfârşitul lunii martie. Sunt nişte rezultate foarte bune, apreciate de Fondul Monetar şi Comisia Europeană”, a afirmat ministrul Finanţelor. Oficialul MFP a mai spus că rezultatele pe TVA sunt bune, iar încasările au permis autorităţilor să plătească arieratele şi să se încadreze cu deficitul bugetar la nivelul de 6,5% din PIB.

​