Mizele lobby-ului Huawei împotriva Legii 5G: Un studiu comandat de compania chineză arată că aceasta va avea pierderi de miliarde de euro dacă va fi exclusă din România

Interzicerea Huawei de la livrările de echipamente către piața din România în conformitate cu proiectul de lege 5G adoptat recent de Guvern ar costa industria locală de telecomunicații între 2,7 miliarde de euro și 4,2 miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani, reprezentând costuri suplimentare și venituri pierdute, arată un studiu comandat de Huawei. În aceeași perioadă de timp, compania chineză ar pierde peste 2,7 miliarde de euro. Studiul vine în contextul unui lobby puternic făcut de companiile chineze, în frunte cu Huawei, împotriva legii 5G.

• „Scopul principal al Proiectului de Lege este introducerea de măsuri pentru autorizarea furnizorilor de tehnologie și software 5G, prin luarea în considerare și prevenirea amenințărilor și riscurilor potențiale pentru securitatea și apărarea națională. Autorizația va fi acordată prin decizia Prim-ministrului României, în urma evaluării efectuate de CSAT, pe baza unor criterii care se concentrează aproape în totalitate pe originea furnizorului. Chiar dacă decizia este în cele din urmă emisă de Prim-Ministru, evaluarea și decizia de facto revin CSAT.
• Una dintre posibilele consecințe ale Proiectului de Lege menționat mai sus, care face obiectul prezentului raport, este amenințarea reprezentată de o decizie administrativă arbitrară care interzice anumitor furnizori (cel mai probabil din afara UE și din afara NATO) să livreze orice echipament la nivel de operator pentru piața din România, cu condiția ca furnizorul în cauză să nu îndeplinească criteriile de origine stabilite și determinate de CSAT.
• Cealaltă amenințare ar fi obligația de a înlocui toate echipamentele existente ale unui furnizor interzis într-un timp specificat în întreaga rețea a operatorului din România, fără posibilitatea de a cumpăra sau implementa hardware sau software de la furnizori neautorizați, chiar și atunci când scopul unei astfel de achiziții este de a menține funcționalitățile existente ale rețelei sau de a preveni defecțiunile și avariile, asigurând astfel continuitatea serviciilor.”, se arată în studiul realizat de firma de avocatură Dentons și cea de consultanța Audytel, la solicitarea Huawei.

Ce efecte economice și legale ar avea excluderea Huawei din rețelele telecom din România, conform autorilor studiului:

• – Piața de telefonie mobilă din România se confruntă cu o investiție combinată de 4 miliarde de euro în lansarea rețelei 5G în următorii 5 ani.
• – Compania Huawei, dacă ar fi exclusă de la livrările către piața românească, ar suferi o pierdere combinată de peste 2,7 miliarde de euro pe parcursul a 10 ani, din care cea mai mare parte rezultă din vânzările nerealizate de bunuri și servicii.
• – Interzicerea Huawei de la livrările către piața din România în conformitate cu Proiectul de Lege ar costa industria locală de telecomunicații între 2,7 miliarde de euro și 4,2 miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani.
• – Primul impact negativ al Proiectului de Lege pentru operatorii de rețea va fi înlocuirea forțată a tuturor echipamentelor lor actuale fabricate de Huawei în doar 5 ani, ceea ce i-ar costa 735 milioane de euro în Capex (achiziționarea de echipamente noi) și Opex (înlocuirea de servicii).
• – În absența livrărilor de la Huawei, prețurile echipamentelor de rețea 5G ale altor furnizori ar crește cu 20% din cauza presiunii concurențiale scăzute.
• – Creșterea costului echipamentelor 5G înseamnă cheltuieli suplimentare ale operatorilor de telefonie mobilă în valoare totală de peste 412 milioane de euro (inclusiv costuri de întreținere crescute).
• – În plus, operatorii români de telefonie mobilă ar plăti suplimentar aproximativ 96 milioane de euro pentru consumul crescut de energie al dispozitivelor non-Huawei.
• – Datorită presiunii concurențiale a pieței de telefonie mobilă, operatorii de telefonie mobilă ar prefera să-și repartizeze investițiile în 5G pe perioade mai lungi de timp, proporțional cu creșterea prețurilor echipamentelor, ceea ce ar însemna o lansare mai lungă cu aproximativ 14 luni.
• – Perioada mai lungă de lansare a rețelei 5G i-ar împiedica accesibilitatea, ceea ce ar întârzia inevitabil adoptarea acestei noi tehnologii în rândul abonaților, ceea ce la rândul său ar reduce veniturile operatorilor cu 1,4 miliarde de euro pe parcursul a 10 ani.
• – Orice întârziere suplimentară în lansarea rețelei 5G va afecta veniturile operatorului și, mai mult, pierderea totalizând peste 4,2 miliarde de euro dacă perioada de incertitudine a pieței depășește 24 de luni.
• – Mai mult, nu trebuie ignorat un scenariu în care poziția Trezoreriei Statului se poate agrava din cauza amenințării destul de reale a unor cazuri de daune multiple aduse în fața tribunalelor internaționale de arbitraj de către acei subiecți ale căror interese sunt afectate negativ de Proiectul de Lege și care provin din țări non-UE, protejați prin Tratate Bilaterale de Investiții cu România. În special, o bază solidă pentru cazurile de daune ar putea fi Tratatul de Investiții Bilaterale România-China, care ar putea reprezenta un instrument de recurs al Huawei la arbitrajul internațional.”, susțin autorii raportului.

Citește aici un sumar al raportului comandat de Huawei. Raportul complet ar urma să fie publicat până la sfârșitul acestei săptămâni.

• Raul Mihu, partener al firmei de avocatură Dentons: Actuala formă a proiectului de lege 5G ar putea afecta și producători europeni, nu doar pe Huawei

Raul Mihu, partener al firmei de avocatură Dentons, a atenționat marți în cadrul unei videoconferințe pe tema rezultatelor acestui studiu, asupra faptului că forma actuală a proiectului de lege 5G ar putea afecta inclusiv producătorii europeni de echipamente și soluții 5G, nu doar pe Huawei.

• „În forma actuala proiectul de lege 5G are potentialul de a întârzia dezvoltarea dramatică a implementării 5G în România. Lipsa unor criterii tehnice este principala problemă, care a fost semnalată și de Consiliul Concurenței. Nu există o diferențiere între diverse părți ale unei rețele 5G: rețeaua principală (core network) și părțile periferice ale acesteia. Guvernul României a deviat de la setul de instrumente UE, criteriile tehnice, și concentrează numai pe originea producătorului.”, a declarat Raul Mihu, partener al casei de avocatură Dentons.

În plus, a mai precizat acesta, „potrivit proiectului de lege 5G, una dintre condițiile cumulative pe care un producător trebuie să le îndeplinească pentru a obține avizul CSAT este acela de a nu avea un istoric de conduită corporativă neetică. Ori foarte multe companii inclusiv din UE au avut astfel de probleme. Ar fi o problemă de concurență și dacă rămân doi mari producători de echipamente 5G (n.a Nokia și Ericsson), dar imaginați-vă dacă ar mai fi exclus unul.”

Deși nu a nominalizat un anumit producător, cel mai probabil avocatul Raul Mihu a făcut referire la cazul companiei suedeze de telecomunicații Ericsson care în anul 2019 a convenit să plătească peste un miliard de dolari pentru închiderea unor investigații de corupție, inclusiv una legată de mituirea unor oficiali guvernamentali americani, potrivit informațiilor Departamentului de Justiție al SUA.

Într-adevăr, proiectul de lege 5G care transpune în legislația națională Memorandumul 5G semnat de România cu SUA prevede că producătorul trebuie să facă „o declarație pe proprie răspundere prin care să ateste că îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

• a) nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent;
• b) are o structură transparentă a acţionariatului;
• c) nu are un istoric de conduită corporativă neetică;
• d) se supune unui sistem juridic care impune practici corporative transparente.”

Mai departe, avizul conform al CSAT se emite inclusiv prin raportare la obligaţiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, al Uniunii Europene şi parteneriatelor strategice bilaterale, pentru evitarea unor riscuri care pot decurge din:

• a) controlul unui guvern străin asupra producătorului în lipsa unui sistem juridic independent;
• b) absenţa unei structuri transparente a acţionariatului producătorului;
• c) lipsa unui istoric de conduită corporativă etică a producătorului;
• d) funcţionarea producătorului într-un sistem juridic care nu impune practici corporative transparente.

Lobby puternic împotriva legii 5G: Companiile chineze, în frunte cu Huawei, au asaltat parlamentarii cu petiții

Parlamentarii români s-au trezit la finalul lunii aprilie din acest an cu un val de petiții de la companii și asociații chineze, toate fiind îndreptate împotriva Legii privind securitatea rețelelor 5G, potrivit unor documente obținute de HotNews.ro. Prima companie care a scris parlamentarilor este Huawei, care se simte direct amenințată de actuala formă a proiectului. După Huawei, au intrat în jocul petițiilor companii chineze din alte domenii și asociații. Toate susțin, chiar și cele din alimentație și construcții, că vor fi afectate de Legea 5G și cer amânarea adoptării actului, pe motiv că trebuie introduse criterii tehnice privind riscurile cibernetice.

• Pentru detalii citește: EXCLUSIV ​Lobby puternic împotriva Legii 5G / Companiile chineze, în frunte cu Huawei, au asaltat parlamentarii cu petiții