MULTIMEDIA Strategie pentru Centrul Bucurestiului. Vezi cele mai importante proiecte care ar putea schimba aspectul Capitalei

Sase milioane de euro. Atit costa prima strategie pentru centrul Bucurestiului, cistigata de asociatia ASUB dupa un concurs de oferte organizat de Primaria Municipiului Bucuresti. Planul Urbanistic de Dezvoltare Integrata, sau pe scurt, strategia pentru centrul orasului, pune impreuna o retea de pietonale care asigura accesul la monumentele si zonele vechi, pana acum izolate, o retea de parcari, piste pentru biciclete si spatii publice. Contractul nu a fost semnat inca din cauza unei contestatii depuse in instanta.

Vezi aici principalele proiecte:

Proiectele vor fi finantate din fonduri europene (axa 1.1 din Programul Operaţional Regional pentru regiunea Bucuresti-Ilfov).

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana propune 39 de proiecte, cu 45 de subproiecte conexe. 13 proiecte sunt conditionate de achizitii de teren sau de parteneriate cu institutii precum Parlamentul. In plus, pentru anumite proiecte de o complexitate ridicata, precum reconfigurarea unor spatii publice majore, se propune realizarea de concursuri internationale de solutii.

Acest mega-proiect a luat nastere in urma unui concurs de idei lansat de Primaria Capitalei si va sta ca baza pentru accesarea a peste100 de milioane de euro, fonduri europene. Banii accesati din fonduri vor fi folositi pentru realizarea proiectelor propuse prin strategie. Valoarea de proiectare este de circa 6 milioane de euro, bani care vor fi platiti pe masura ce proiectele sunt eligibile pentru finantare europena.

Castigatorul concursului de idei este consortiul ASUB, format din 14 companii: 9 birouri de arhitectura si urbanism – Re-Act Now Studio, DSBA, Space Syntax, Soare&Yokina arhitecti asociati, IGLOO Architecture, Studio Basar, Astil, Macarie O’looney architects, Republic of Architects si 5 companii de specialitate: Synergetics Corporation (finantari), DC Communication (comunicare /consultare), Polarh Design (studii istorice/restaurari), KVB Economic (mediu) si KXL (trafic).

PMB a organizat un concurs de solutii, si nu o licitatie. Juriul a fost format din 20 de persoane (arhitecti, peisagisti, reprezentanti ai ONG-urilor etc).

Gheorghe Patrascu, arhitectul sef al Capitalei: „Deocamdata nu am semnat contractul pentru achizitia acestei strategii deoarece, castigatorii locului doi, Proiect Bucuresti, au contestat concursul. Intai la Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor, unde au pierdut, iar apoi in instanta, unde inca se judeca. Cred ca aceasta strategie poate rezolva problema circulatiilor si a spatiilor pietonale in centrul orasului si ne da posibilitatea sa accesam fonduri europene. Cati bani vor mai ramane, pentru ca daca mai stam mult, nu stiu”.

Teodor Frolu, reprezentantul uneia dintre firmele castigatoare: „PIDU Central Bucuresti este un produs ce acumuleaza aproape 4 ani de discutii si propuneri atat in mediul profesional, cat mai ales public. Propunerea consortiului nostru consta intr-un mare numar de proiecte si interventii ce nu pot fi sigure decat dupa o analiza completa si legala a solutiilor propuse. Evaluarea proiectelor ce se califica la finantari europene din propunerea noastra se ridica la 135 mil euro si pot atrage investitii private in urmatorii 5 ani de cel putin 200 milioane”.

Iata proiectele propuse de strategie:

• Ansamblu Dambovita – Pod Mihai Voda, pod pietonal si pentru biciclisti si parcaje subterane

• Podul Calicilor – Ansamblu Urban Domnita Balasa si parcaj subteran

• Pod Pietonal si ciclist in Parcul Izvor si Curtea MNAC

• Piata Constitutiei – amenajarea spatiului public pentru evenimente si parcaj subteran

• Parcare supraetajata automatizata – str. N. Tonitza 7-9

• Sala Palatului – remodelarea spatiului urban public si parcaj subteran

• Sala Palatului – remodelare spatiu urban public si parcaj subteran

• Uranus – Piata Rahova – parcaj subteran

• Parcare la Gradina Icoanei

• Piata Romana, „pe covor”

• Reconfigurare nod intremodal de transport in comun – Universitate

• Reconfigurare nod intremodal de transport in comun – Piata Rosetti

• Manastirea Antim – remodelarea spatiului public si a zonei de parcaje

• Cheiul Dâmboviţei Unirii-Izvor – Splaiul Independenţei, de la Pod Unirii – Pod Izvor, refacerea caii de acces la Complexul Patriarhal dinspre strada 11 Iunie

• Refacerea caii de acces la Complexul Patriarhal dinspre Strada 11 Iunie

• Reabililitare Bulevardul Unirii

• Incubator afaceri str. Franceza 26

• Incubator de afaceri – Calea Victoriei 22-24

• Uranus – Centru comunitar si cultural

• Spatii recreative prin amenajarea si modificarea spatiilor publice din curtea si vecinatatea liceului Dinu Lipatti

• Spatii recreative prin amenajarea si modificarea spatiilor publice din curtea si vecinatatea liceului Cervantes

• Spatii recreative prin amenajarea si modificarea spatiilor publice din curtea si vecinatatea liceului Kretzulescu

• Parcul Izvor – amenajare si modernizare

• Piata de flori George Cosbuc – reabilitare monument istoric

• Piata Unirii – reconfigurare

• Piata Revolutiei – reconfigurare

• Palatul Parlamentului – reconfigurare curte

• Piata Universitatii – reconfigurare

• Biblioteca Nationala – reconfigurare spatiu public

• Tronson Uranus

• Tronson Palatul Parlamentului

• Tronson Parc Izvor

• Tronson Pod Izvor – Brezoianu

• Tronson – zona Sala Palatului

• Tronson Piata Amzei – Piata Lahovari

• Tronson Gradina Icoanei

• Tronson Arthur Verona

• Tronson Piata Revolutiei

• Tronson Str. Academiei

• Tronson Lipscani – Centru Vechi

• Tronson Podul Calicilor – Unirii

• Tronson Str. George Georgescu

• Tronson Calea Rahovei

Ce isi propune strategia?

Scopul strategiei este acela de a da o noua indentitate centrului Capitalei. Acest lucru se va realiza prin crearea unei infrastructuri rutiere si pietonale adecvate care sa rezolve problema traficului, a parcarilor, sa nasca noi spatii pietonale si sa puna intr-un circuit facil monumentele istorice si obiectivele turistice.

“Un studiu sociologic in desfasurare arata ca pentru bucuresteni, “centrul” este un spatiu difuz, cu limite vagi, fara o identitate clara. Unii vorbesc de Piata Unirii sau de Piata Universitatii ca fiind centrul orasului, dar o piata, o intersectie, un punct pe harta nu e de ajuns pentru a fi centrul unei metropole de doua milioane de locuitori. Altii se gandesc imediat la “Centrul Vechi’, sau “Centrul istoric”, desi aceasta denumire pare sa ne faca sa uitam ca si dincolo de bulevardul Bratianu se afla strazi vechi comerciale cu acelasi tipuri de cladiri ca Lipscaniul (vezi Calea Mosilor veche), sau ca te poti plimba pe zeci de kilometri de strazi cu arhitectura veche, de valoare si o atmosfera patriarhala ca de exemplu la poalele Dealului Patriarhiei sau pe langa Gradina Icoanei. Edificii vechi, somptuoase, dau aceeasi impresie de mic Paris la nord de Lipscani pe Calea Victoriei. In fond, toate aceste zone nu sunt tot centrul vechi al Bucurestiului? Riscam sa dam uitarii monumente si zone ce apartin traditional vechii vetre a orasului. Lansam astfel conceptul de Central Bucuresti prin revitalizarea zonelor cu caracter divers care constituie centrul Bucurestiului”, scrie in strategie.

Unirea Centrului Istoric cu Centrul Civic al lui Ceausescu

Unul dintre cele mai importante proiecte propuse de strategie este reconectarea zonei din partea de sud a Dambovitei cu Centrul Istoric prin intermediul a doua poduri peste Dambovita: Podul Mircea Voda si Podul Calicilor.

“Astfel se recupereaza monumente istorice si obiective turistice ascunse si greu accesibile in prezent (manastirea Antim, palatul Bragadiru, Piata de Flori Cosbuc). Reconectarea acestei zone va revitaliza Bulevardul Libertatii si Palatul Parlamentului, Casa Academiei Romane, care de ani de zile nu reusesc sa isi consolideze atractivitatea si in mod sistematic nu sunt puse in valoare. Nu mai vrem sa repetam greseala sa ascundem in spatele blocurilor istoria. Bucurestiul este un oras interesant datorita acestei diversitati si poate deveni atractiv din punct de vedere urban si turistic daca vom construi infrastructura adecvata pentru vizitatori. Problemele majore pentru refacerea unitatii in spatiul Central Bucuresti constau in lipsa de conectivitate intre nordul si sudul Dambovitei si lipsa de atractivitate a Dambovitei pe acesta zona centrala. Dambovita a fost tratata ca o lucrare de infrastructura utilitara, nu ca un element valoros din punct de vedere urban. Nu poti sa nu observi cu ochiul liber diferenta de densitate si aglomeratie din partea de nord a Dambovitei, (zona Lipscani, Brezoianu) comparativ cu zona Natiunile Unite sau Bd Libertatii. Au existat propuneri de amenajari si s-au facut investitii in spatiile verzi, dar adevarata problema este lipsa de conectivitate. Au fost distruse doua artere principale si doua poduri. Calea Rahovei si Uranus drenau cu fluxuri de utilizatori cele doua zone, iar Podul Mircea Voda si Podul Calicilor faceau legatura acestora cu partea de nord. Pentru ca problema principala este conexiunea pietonala, propunem realizarea acestor poduri exclusiv pietonale, devenind in sine o atractie si un spatiu nou public functional. Dezvoltam noi trasee turistice ce pot face legatura directa intre Centrul istoric si Palatul Parlamentului in 15 minute pe jos sau 5 minute cu bicicleta sau Manstirea Antim – Bulevardul Libertatii – Selari in 10 minute”, scrie in strategie.

Rezolvarea problemelor de trafic

Un alt punct important al strategiei este rezolvarea problemelor de trafic din centrul orasului si a parcarilor, astfel incat bucurestenii sa aiba unde parca masina, dar centrul orasului sa nu fie o imensa parcare in aer liber.

“Prioritatea numarul 1 pentru facilitarea circulatiei auto este de a elimina traficul de tranzit prin zona centrala prin construirea inelelor si a centurii. Finalizarea inelului median este esentiala pentru imbunatatirea traficului, la fel cum este si soseaua de centura care trebuie sa fie, la fel ca in alte orase europene, ca Paris, Viena sau Budapesta, o infrastructura majora esentiala pentru buna functionare a capitalei.

Vedem cum, la ora actuala, tranzitul dimineata si seara se face de la sud la nord si invers prin centru. Oferirea unei alternative prin inelul principal si ulterior centura va permite o circulatie mai fluenta in zona centrala si cresterea vitezei de deplasare si a transportului in comun. Largirea la maxim al bulevardelor centrale si micsorarea trotuarelor in detrimentul parcarilor si maririi numarului de benzi s-a dovedit ca nu este o solutie, avand in vedere problemele actuale de trafic. O a doua mare problema cu care se confrunta zona centrala sunt locurile de parcare. Prezenta in zona centrala a unui numar mare de institutii publice si culturale si de locuri de petrecere a timpului liber duce la o aglomerare si o folosire excesiva ca spatiu de parcare a strazilor, inclusiv a zonelor de trotuar dedicate pietonilor, ceea ce creeaza disconfort tuturor. Se propune astfel realizarea unui sistem integrat de parcari de dimensiunii medii (sub 500 de locuri) ce sunt conectate printr-un sistem de infrastructura in care pietonii si biciclistii au un spatiu bine definit si echipat, conectat la noduri importante de transport in comun. Intregul sistem va fi sprijinit de un sistem integrat de afisaj si semnalizare a spatiilor disponibile facand posibila un management adecvat al parcarilor pe intreaga zona centrala. Suntem impotriva instalarii in zona centrala a unor parcari de mari dimensiuni (peste 1000 de locuri) pentru ca astfel de parcari devin in sine un factor generator de trafic. Sistemul de parcari mici dispuse pe intreg inelul central va permite eliberarea de masini a strazii, prin mutarea acestora in subteran, lasand spatiul de la nivelul strazii pentru o mai buna utilizare a acestuia de catre pietoni si biciclisti. cat si o fluenta mai buna a traficului auto sau al transportului in comun. Acest proiect va fi realizat in etape, evitandu-se o disfunctie majora a traficului in zona centrala”, explica documentul.

Spatii publice si piste pentru biciclisti

“Valoarea si atractivitatea unui oras este data de calitatea si diversitatea spatiilor publice ale acestuia”. Bucurestiul are multe spatii publice, insa acestea sunt negandite sau ocupate de masini, si prin urmare, nepopulate.

Strategia isi propune crearea unui sistem de strazi pietonale si eliberarea trotuarelor si a pietelor publice de autoturisme. In conditiile dezvoltarii unei retele utilizabile de piste pentru biciclete, bicicleta va deveni o alternativa de transport demna de luat in considerere. “Introducerea unui sistem de parcari subterane ne va permite sa recuperam mult mai mult spatiul public pe care sa-l redam bucuresteanului sau turistului, plimbarii, relaxarii, sau chiar jocului copiilor. Bicicleta a fost considerata de multi ca un divertisment, dar este o alternativa, mai ales pentru tineri si se vede acest lucru din succesul extraordinar pe care il au centrele infiintate de diverse asociatii. Se are astfel in vedere configurarea unei retele integrate de circulatie pietonala si pentru biciclete intr-o zona larga a centrului care sa reprezinte nu numai oportunitati de circulatie ci si spatii publice de calitate. In plus, in ceea ce priveste transportul pe baza de biciclete, se considera importanta realizarea unei reţele de trasee velo concentrice şi radiale, astfel încât să poată constitui o reţea continuă şi coerentă”, propune strategia.