Dacă nu știați, în lagărele din Siberia, deținuții făceau și puțin turism.
Sâmbătă, când în Rusia aveau loc „alegeri parlamentare”, la care partidele care se opun războiului nu au fost acceptate, am primit un mail de la un cetățean, pe nume Gabriel Lavrincic. Acesta se lăuda că a fost desemnat „observator internațional” la secția de votare de la Ambasada Rusiei din București. Am căutat să văd cine este personajul și am găsit interviuri mai vechi cu el, din care am aflat că în copilărie a primit peste 22.000 de scrisori de la alți copii din URSS, motiv pentru care a intrat în Cartea Recordurilor, și că dragostea pentru Rusia i-a fost insuflată de bunicul său. Acesta a fost prizonier în lagărele din Siberia, acolo unde „a făcut cunoștință cu limba, cultura și frumusețile Rusiei”.
Presupun că nu știați că există și această perspectivă asupra lagărelor rusești: acolo nu doar se murea de foame, frig și boli, ci se făcea și puțin turism. Păcat că pe vremea aceea nu exista Instagram.
De ce am început cu această povestioară?
Pentru că realitatea în zilele noastre a devenit o plastilină de care tot felul de personaje și entități trag în toate direcțiile, cu scopul de a modela informațiile după propriile nevoi și interese. Din fericire, faptele rămân aceleași.
În timp ce pentru unii, Călin Georgescu este „domnul președintele ales”, pentru un om de afaceri român este doar „cineva în care a avut încredere” și care l-a înșelat cu un milion de euro. Pentru că nu și-a recuperat banii cu vorba bună, în ianuarie 2024, afaceristul a făcut plângere la parchet, plângere în urma căreia, acum, Georgescu a fost ridicat din trafic luni dimineață, iar procurorii DIICOT i-au făcut percheziții acasă. Ulterior, a fost reținut pentru 24 de ore.
Desigur, nu înseamnă că Georgescu este vinovat. Acest lucru trebuie dovedit. Dar povestea nu a apărut chiar peste noapte: ea a fost dezvăluită încă din 2025 de un site de investigații. Detalii, mai jos.
În această ediție din „Rațiunea, înapoi” vorbim și despre o altă „schemă”, și anume cea făcută de președinte, care l-a desemnat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, deși liberalul nu are voturile necesare în Parlament.
Apoi, mergem în Germania, unde au fost alegeri regionale, iar la Berlin a câștigat extrema stângă, care a promis exproprierea locuințelor private deținute de mari corporații și închirierea lor la prețuri decente.
În Italia, premierul Giorgia Meloni se pregătește și ea de alegerile de anul viitor și anunță măsuri populiste, cum ar fi plafonarea numărului de elevi străini din școli. Îi afectează și pe românii din Italia această măsură?
Iar în Marea Britanie se vorbește despre o temă încă „tabu” în România: „Este populația pregătită psihologic pentru un război?”
Această ediție din „Rațiunea, înapoi!” este pentru membrii HotNews Premium. Dacă vă abonați, veți avea acces la toate articolele și investigațiile HotNews, veți putea primi toate newsletterele sau veți avea reduceri la cărțile publicate de editura ZYX Books. Cei care-și fac abonament pe un an vor primi și un abonament la The New York Times. Dar nu e nicio problemă dacă nu vă abonați acum, pentru că veți primi în continuare pe mail „Rațiunea, înapoi”, iar cel puțin o dată pe lună veți putea citi ediția integrală. Rămânem oricum împreună, să descifrăm realitatea tot mai complicată din jurul nostru.
FOCUS: Georgescu și milionul de euro
După dosarul în care deja este trimis în judecată pentru tentativă de lovitură de stat, Călin Georgescu este cercetat acum și pentru înșelăciune, într-o cauză mai veche, deschisă în urma unei plângeri din ianuarie 2024 a unui om de afaceri. Acuzațiile procurorilor, care pot fi citite aici, vorbesc despre o schemă clasică de escrocherie: victimei Răzvan Leu i s-a promis că va avea acces la o finanțare externă de 6 milioane de euro, pentru investiții, dacă plătește înainte o garanție de 1,1 milioane de euro.
Intermediarii împrumutului au fost Călin Georgescu, dar și un fost ofițer al serviciului secret al Ministerului de interne, Ion Negoescu. Afaceristul a virat banii în contul unei firme din Elveția, după cum i-a indicat Georgescu. Site-ul de investigații Captura scrie că firma respectivă era și conectată la spionajul rusesc de tehnologie.
Răzvan Leu nu a primit însă cele 6 milioane de euro de care avea nevoie. El spune că a încercat să-și recupereze milionul plătit drept garanție pe cale amiabilă, dar pentru că nu a primit banii, în ciuda promisiunilor repetate ale lui Georgescu, s-a adresat procurorilor.
Sigur că ne putem întreba, pe bună dreptate, dacă ridicarea politicianului din trafic, acum, la mai bine de 2 ani de la plângerea făcută de Răzvan Leu, are vreo legătură cu criza politică actuală. Mai ales că evenimentul vine la câteva zile după ce un miting al ciobanilor în Piața Victoriei a fost deturnat într-unul pro-Georgescu și pro-AUR, cu multe momente violente, după ce a fost alimentat în prealabil cu fake-news.
Între timp, Uniunea Europeană, „care voia să înfometeze România”, potrivit dezinformărilor care au circulat pe internet, a deblocat exporturile de oi și capre și a aprobat și 1,3 milioane de vaccinuri pentru animale. Tocmai pentru a rezolva problema reclamată de fermieri.
Dar tensiunea în societate a rămas la cote înalte și pe fondul nemulțumirilor generale față de costul vieții, inflația mare sau prețurile la combustibil, peste media europeană.
„Oricare dintre noi poate fi următorul. România este o dictatură”, a scris pe Facebook George Simion, ca reacție la acțiunile procurorilor împotriva lui Georgescu. Nu știu ce gândește cu adevărat șeful AUR, dar presupun că, din punct de vedere politic, i-ar conveni mai degrabă eliminarea din scenă a lui Georgescu și urcarea sa, în schimb, pe valul populist generat de fostul candidat prezidențial.
Ca o paranteză, la perchezițiile de azi din casa lui Georgescu procurorii au descoperit o legitimație contrafăcută a Ordinului de la Malta. Ambasadorul acestui ordin religios cunoscut, vechi de o mie de ani, a confirmat pentru G4 Media că legitimația este falsă.
Ce urmărește președintele cu Siegfried Mureșan
Siegfried Muresan în Parlamentul Romaniei, in Bucuresti 18 septembrie 2026. Inquam Photos / Octav Ganea
În acest context agitat, avem o propunere de premier din partea președintelui, Siegfried Mureșan, deși era evident de la început că acesta nu întrunește numărul suficient de 233 de voturi în Parlament, fără susținerea PSD. Într-un interviu pentru HotNews, Mureșan dezvăluie pe ce se bazează: „PSD știe foarte bine: acest guvern sau alegeri anticipate. PSD trebuie să aleagă dacă este un partid responsabil sau dacă merge alături de AUR”.
Cum era de așteptat, liderii PSD au decis între timp să nu susțină un guvern condus de Siegfried Mureșan. La fel au anunțat și cei de la AUR. Dar, teoretic, în Parlament, dacă se ajunge la votul final, se pot întâmpla și surprize. Mă îndoiesc însă că e cazul acum.
Pe de altă parte, este de bun simț să ne întrebăm dacă lucrurile nu merg logic către sigura guvernare posibilă matematic acum, și anume PSD – AUR. La podcastul „Rațiunea, înapoi!” am avut-o invitată săptămâna trecută pe senatoarea independentă Victoria Stoiciu, care a fost la PSD, dar a demisionat în momentul în care partidul s-a aliat cu AUR pentru a demola guvernul Bolojan.
Ea a atras atenția asupra faptului că, în Parlament, acum nu funcționează deloc așa-numitul „cordon sanitar” împotriva AUR. Deși acest partid nu este la guvernare, are ultimul cuvânt de spus pe multe proiecte importante de lege. În principal pentru că se aliază cu PSD, spune Stoiciu.
Va guverna așadar România PSD și AUR? Nu știu, dar, așa cum deja se speculează, pare că și președintele este pregătit pentru acest scenariu. În orice caz, începând de luni, avem zece zile în care Siegfried Mureșan trebuie să-și prezinte miniștrii și programul de guvernare. Se va dovedi curând în ce scenariu ne aflăm.
Important de precizat este că, chiar dacă Guvernul Mureșan pică în Parlament, nu ne aflăm obligatoriu în scenariul alegerilor anticipate. Constituția spune că președintele „poate” dizolva Parlamentul, nu „este obligat să”.
PUZZLE Ce ne spune faptul că extrema stângă a câștigat în Berlin
Elif Eralp de la Partidul Stângii din Germania. FOTO: HALIL SAGIRKAYA / AFP / Profimedia
În Germania au fost alegeri regionale în alte două landuri și toată presa internațională le acordă atenția cuvenită, pentru că ce se întâmplă în cea mai puternică economie a Europei reprezintă un cutremur politic care afectează tot continentul. În landul Mecklenburg – Pomerania Inferioară, extremiștii de la AfD au obținut 37,7%, iar social-democrații 35,5 %. Este al doilea land câștigat de AfD în Germania de Est, după Saxonia-Anhalt. „Este un dezastru”, a spus duminică cancelarul Friedrich Merz, după ce partidul său, creștin democrat, nu a intrat nici măcar în parlamentul regional.
În Berlin însă, alegerile au fost câștigate de extrema stângă, Die Linke (25,7%). Candidata partidului la funcția de primar-guvernator este Elif Eralp, fiica unor migranți turci veniți în Germania în anii 80. Ea locuiește într-un apartament cu chirie, ceea ce a contribuit la credibilitatea mesajului său, care s-a concentrat pe planul de expropriere a 220.000 de locuințe deținute de marile companii imobiliare.
Campania lui Elif Eralp s-a bazat pe faptul că 32% din alegători consideră chiriile prea mari principala problemă a orașului. În plus, aproape 60% dintre alegători au susținut exproprierea proprietăților de la marile companii imobiliare în cadrul unui referendum din 2021. Măsura ar putea costa municipalitatea 18 miliarde de euro, bani care, spune organizația care a organizat referendumul, ar putea fi recuperați din veniturile obținute din chirii.
În ce măsură este realizabil programul cu care Die Linke a câștigat alegerile? Presa germană scrie că, din punct de vedere juridic, exproprierile ar fi constituționale. Pe de altă parte, pentru că nu a obținut majoritatea în parlamentul regional, Die Linke ar trebui să se alieze cu alte formațiuni pentru a-și pune în aplicare planul. Aici intervine adevărata problemă. De exemplu, candidatul social-democrat Steffen Krach a spus că nu va intra în niciun guvern care vrea să pună în practică exproprierea, pentru că ar reprezenta „cea mai mare plată din istoria Berlinului”.
Meloni vrea să plafoneze numărul străinilor din școlile italiene
În 2027 vor fi alegeri parlamentare și în Italia, așa că au început promisiunile populiste și în această țară, în care sunt înregistrați 1,7 milioane de cetățeni români. Duminică, la un miting al tineretului din partidul său, premierul Giorgia Meloni a anunțat interzicerea vălurilor care acoperă fața (burqa și niqab), dar și că va exista un plafon pentru numărul de elevi străini în fiecare clasă.
Aproape 12% din copiii din școlile italiene sunt străini, dar două treimi dintre ei sunt născuți în Italia, arată un studiu. Datele mai spun că cei mai mulți străini din școlile italiene sunt români. Pe de altă parte, instituirea unui astfel de plafon nu ar trebui să-i afecteze pe români, din simplul motiv că cetățenii UE au exact aceleași drepturi la educație cu cetățenii italieni, potrivit normelor europene, scrie Corriere della Sera.
Ar trebui să vorbim mai mult despre război. Fără panică
„S-ar putea să vină războiul Suntem pregătiți psihologic?”, este titlul unui articol de pe BBC, site-ul radiodifuziunii publice din Marea Britanie. Deși această țară este mult mai departe de Rusia decât România, de exemplu, articolul încearcă să vorbească franc despre un pericol real, pe care britanicii ar trebui să-l conștientizeze. În primul rând, precizează autorii, în 2026 războiul nu mai vine neapărat cu tancurile ca în 1940.
„Este vorba de tăierea cablurilor de pe fundul oceanului, de piratarea sistemelor de care depind atât de multe lucruri. Posibilitatea unui război asimetric, a unui război cibernetic, crește vertiginos”, spune istoricul Margaret MacMillan, autoarea cărții „Război: Cum ne-a modelat conflictul”, citată în articol.
În condițiile în care avem tot mai multe avertismente și incidente care au loc în Europa, nu cred că este deloc deplasat să vorbim mai des despre aceste lucruri.
Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei a spus în fața parlamentului țării sale că evaluarea serviciilor de informații arată că Rusia ar putea lansa un atac cu drone sau rachete pe teritoriul NATO în lunile următoare pentru a demonstra că „articolul 5 din tratat este mai mult teoretic decât practic”.
Poate mulți consideră că astfel de știri sunt alarmiste, nici nu merită menționate, pentru că oamenii au alte griji pe cap. Dar dacă alții vorbesc deschis despre astfel de lucruri, cred că ar trebui să o facem și noi. Până la urmă e mult mai bine să fii pregătit și să nu se întâmple, decât să fii nepregătit și, Doamne ferește, să se întâmple.
