Va ajunge tsunami-ul din Europa și în România?

Datoria statului e mult mai mare decât miliardul de euro pentru judecători.

Ce vedem în Europa

Europa este tulburată, acum mai mult decât oricând, de mișcări ale tinerilor, nemulțumiți de viața pe care o duc. În timp ce citim și privim știrile care vin din jurul nostru, nu avem cum să evităm întrebările: Este doar începutul unui tsunami? Va ajunge acesta și în România? 

 În Serbia și Albania, protestele au plecat de la corupția și neputința unor politicieni, osificați de prea mult timp în scaunele puterii: Aleksandar Vučić conducea Serbia de 12 ani, în timp ce Edi Rama din Albania de 13 ani. Ar trebui să mai adăugăm și lipsa de perspective pentru mulți tineri în fața unui viitor incert, amenințat de inteligența artificială.  

Ce este Lista Studenților din Serbia

Lista Studenților, mișcarea apărută după tragedia din noiembrie 2024, când acoperișul gării din Novi Sad, proaspăt renovată, s-a prăbușit și a ucis 16 persoane, a câștigat duminică alegerile anticipate din Serbia. În ciuda numelui partidului, viitorii parlamentari nu sunt studenți pentru că, între timp, mișcării civice i s-au alăturat mulți intelectuali, specialiști, personalități din Serbia. De exemplu, primii doi candidați de pe lista pentru parlament sunt medici, iar al treilea este dramaturg. Interesant este și faptul că mișcarea nu are un candidat pentru funcția de premier, deci nu se știe deocamdată cine va conduce guvernul. 

Un mesaj favorabil după câștigarea alegerilor de către Lista Studenților a venit de la Bruxelles: Ursula von der Leyen a promis sprijin pentru reforme, „astfel încât viitorul Serbiei să fie în UE”. 

Campanie cu fake-news, venită din România

A existat și o „conexiune românească” în alegerile din Serbia. O investigație BBC a descoperit o firmă din România în spatele unei campanii de fake-news, cu imagini create cu AI, îndreptate împotriva opoziției. Firma este din Craiova și l-a avut printre clienți și pe Victor Ponta, în campania prezidențială din 2025, potrivit Expert Forum. Ponta a fost consilier onorific al președintelui Alexander Vučić între 2016 și 2020, iar într-un podcast s-a lăudat că în 2014, când era premier, a deschis barajul de la Porțile de Fier, ca să nu se inunde Belgradul, la rugămintea lui Vučić. 

Dacă tot suntem aici, am putea să ne întrebăm și dacă Sebastian Ghiță, care se ascunde în Serbia din 2016, având mai multe dosare penale pe numele său în România, va mai putea sta în această țară, după căderea regimului Vučić.

Proteste violente în Albania

În Albania, protestele au fost declanșate de un proiect imobiliar extrem de controversat inițiat de ginerele lui Trump, într-o zonă protejată de pe malul mării, dar s-au extins și au cuprins nemulțumiri precum corupția guvernului, nivelul de trai scăzut, serviciile publice proaste. Între timp, protestele au devenit violente, cu sute de răniți și arestați, precum și clădiri incendiate. Premierul Edi Rama a trecut de la o atitudine sfidătoare, acuzând intervenția „unor mâini străine” în mișcările de stradă, la recunoașterea problemelor din țară, dar și la anunțarea unor sancțiuni mai severe împotriva violențelor.

Franța, „cel mai bolnav membru al UE”

În țările din UE, sunt manifestații ale tinerilor în Franța, Italia, Belgia sau Spania. Deși oarecum diferite, revendicările se învârt totuși în jurul unor probleme comune: costul ridicat al vieții, taxe de școlarizare mai mari, chirii inaccesible, lipsa unui viitor previzibil. 

În Franța, sute de mii de oameni au ieșit în stradă două weekenduri la rând, iar protestele au degenerat în violențe, spargeri de magazine și chiar în pierderea unei vieți omenești. „Franța, cel mai bolnav membru al UE”, scrie publicația Politico de la Bruxelles, care spune că cea de-a doua economie a UE este prinsă într-un cerc vicios format din două crize, fiscală și socială, exact cu câteva luni înainte de alegerile prezidențiale care vor avea loc în aprilie 2027. 

Pe fondul eșecului guvernului de a reduce datoria de 3,5 trilioane de euro a țării, de a relansa economia și de a reforma sistemul de pensii nesustenabil, sondajele arată un tur doi al alegerilor prezidențiale între doi candidați extremiști: Marine Le Pen (dreapta) și Jean-Luc Melenchon (stânga). Ambii promit reducerea vârstei de pensionare, în timp ce reforma actualului președinte, Emmanuel Macron, prevedea creșterea vârstei de la 62 la 64 de ani. Acest lucru într-o țară în care deficitul este de 5,4% din PIB, printre cele mai mari din UE. Cei doi candidați au împreună peste 50% în sondaje, ceea ce arată că mai mult de jumătate din alegătorii din Franța vor vota anti-sistem în 2027.

De ce nu participă și românii la proteste? 

Revenind la protestele din Europa, unii comentatori au remarcat faptul că România nu pare a se contamina de crizele din jurul nostru, chiar dacă multe dintre problemele invocate acolo sunt chiar mai mari în România. Mihai Crăciun, profesor asociat la Bucharest Business School, ASE, încearcă să explice, într-o opinie publicată pe Republica, de ce românii nu ies în stradă.

„În România pare că am dezvoltat o capacitate aparte de a ne adapta la ceea ce nu funcționează. Ne plângem de aceleași lucruri, ne indignăm la aceleași știri și ajungem, în cele din urmă, la aceeași concluzie: asta este situația, n-avem ce face”, scrie Mihai Crăciun. Printre cauzele enumerate de profesor sunt neîncrederea (când toți au fost la putere, cine mai poate promite schimbarea) și faptul că „românii s-au obișnuit să le fie greu”.

Site-ul Money.ro dă câteva cifre care arată că tinerii din România au în realitate foarte multe motive de nemulțumire: șomajul celor sub 25 de ani este de 30,8%, aproape dublul mediei din UE, în timp ce în Franța este de 20,6%, iar în Italia 20,3%. Cât privește tinerii care nici nu lucrează, nici nu învață, cu vârsta între 15 și 29 de ani (așa-numiții tineri NEET), procentul este de 19,25%, în timp ce media UE este de 11%.  

Dacă vorbim despre costul vieții, problemă care se regăsește în majoritatea mișcărilor de protest din Europa, țara noastră are cea mai mare inflație din UE (6,5%, în scădere față de 2025), în timp ce Italia are 4,2%, iar Franța 3,4%. Din afara UE, Serbia are 4,1%. 

Ca o observație amară, ar trebui să spunem că o inflație mare este un lucru obișnuit în România, pe când în țările occidentale scumpirile sunt, de regulă, mult mai mici. 

Ce rol va avea inteligența artificială?

Cătălin Tolontan pune protestele care au cuprins țările din jurul nostru și într-o altă cheie, cea a inteligenței artificiale care va lovi (deja o face) atât de tare piața muncii încât milioane de oameni vor rămâne fără job. Ce se va întâmpla atunci? Nimeni nu știe cu adevărat, dar sunt deja suficiente avertismente serioase în acest sens.

În concluzie, nu m-aș hazarda deloc să spun că valul de nemulțumire care se ridică în toată lumea occidentală nu va ajunge în România. 

Poate că unele dintre argumentele invocate de profesorul Mihai Crăciun sunt valide. Românii sunt obișnuiți să-și rezolve singuri problemele. S-a scumpit viața foarte mult? Unii își mai iau un job, alții încearcă să-și „optimizeze” fiscal mai bine veniturile. Alții pur și simplu îndură, în timp ce-și varsă furia pe Facebook pe politicieni inepți și corupți, de care România nu duce deloc lipsă. Dar, așa cum arată lucrurile, soluția individuală pare că ne va ajuta tot mai puțin în viitor.  

PUZZLE Nu știm încă dacă nu vor crește taxele în 2027

Nu avem, deocamdată, nicio garanție că noul guvern condus de Luca Niculescu nu va crește taxele de anul viitor. Atât premierul, la prima conferință de presă, cât și ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, au evitat să dea astfel de garanții, la solicitarea jurnaliștilor. 

„Nu-mi doresc taxe și impozite noi, dar avem nevoie de sustenabilitate”, a spus, de pildă, Alexandru Nazare într-un interviu la Digi24. A fost contrazis însă de președintele PSD, Sorin Grindeanu, deși nu știm pe ce cifre se bazează cel din urmă. România continuă să fie țara cu cel mai mare deficit din UE, chiar dacă a scăzut cu 1,5 puncte procentuale în primele 9 luni din 2026.

Din nou, vorbe mari despre reforma în administrație

Tot președintele PSD a anunțat că i-a cerut premierului să-și asume răspunderea pe reforma administrativă, precum și pe restructurarea la nivel guvernamental. El i-a dat ca termen șefului guvernului luna martie a 2027. Pentru reforma administrativă, Grindeanu spune însă că „ideal” ar fi ca asumarea să fie făcută în acest an. Și aceste declarații trebuie luate cu mari rezerve, dacă ne gândim ce opoziție a întâlnit reforma administrativă în România, de fiecare dată când cineva a deschis gura pe subiect. Reamintesc acest interviu cu Victor Giosan, expertul adus în Guvernul Bolojan exact pentru acest lucru. 

Un partid prezidențial?

O dezvăluire publicată luni de HotNews ne oferă câteva indicii despre planurile de viitor ale președintelui Nicușor Dan. După Marius Lazurca, un alt român care a studiat în Franța în anii 90, în același timp cu președintele, a fost adus la Cotroceni în poziția de consilier pe securitate națională. Este vorba despre Cornel Olendraru. Toți trei simpatizanți ai partidului național țărănesc al lui Corneliu Coposu. 

În mediile politice din România, s-a discutat în ultima perioadă de încercarea de a se fonda în jurul președintelui Nicușor Dan un nou partid. Una dintre variante este cea a unui partid de ideologie creștin-democrată, un urmaș al PNȚCD-ului de pe vremuri. HotNews nu a putut confirma totuși independent dacă angajările de consilieri fac parte din planul formării „partidului prezidențial”. 

Datoria e mult mai mare decât miliardul de euro pentru judecători

O decizie a CEDO de săptămâna trecută a recunoscut dreptul statului român de a eșalona plata drepturilor salariale câștigate de magistrați în instanță, după ce 6 judecători s-au adresat instanței de la Strasbourg invocând o eventuală încălcare a drepturilor omului. Mai mult decât atât, CEDO a trimis un mesaj dur puterii judecătorești din România: „Nu e de competența instanței naționale să se substituie autorităților naționale în alegerea politicilor bugetare”. Decizia Curții vine după ce ÎCCJ a stabilit în mod definitiv că Guvernul trebuie să plătească magistraților restanțele salariale de 1 miliard de euro. 

La podcastul „Rațiunea, înapoi!” l-am avut invitat pe fostul judecător Toni Neacșu, care ne-a invitat să privim problema în ansamblu: nu sunt doar judecătorii cei care au de primit drepturi salariale câștigate în instanță, ci mulți alți bugetari, astfel încât efortul pe care trebuie să-l facem cu toții în perioada următoare este mult mai mare decât miliardul de euro datorat judecătorilor: între 12 și 15 miliarde de lei, până în 2028. Cine e responsabil pentru aceste datorii? Politicienii care dau „legi contra voturi” de creștere a salariilor bugetarilor, pe care apoi nu le mai respectă, explică Toni Neacșu.

Pe curând,

Gabriel Bejan