Numărul firmelor mari aflate în dificultate a urcat la cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani (analiză CITR)

Într-o localitate din Dâmbovița, un magazin alimentar aflat la parterul unui bloc e în pragul insolvenței. Cu chiria mărită, utilitățile urcate la cer și cu presiuni salariale din partea angajaților, magazinul nu vinde suficient cât să-și acopere cheltuielile. Mai mult, a adunat plăți restante către furnizori, care acum îi cer insolvența.

”Dacă ești corect, nu faci față taxelor pe care ți le ia Statul. Contribuțiile și impozitele te omoară. Doar să lucrezi la negru ca să poți rezista”, explică proprietarul magazinului, fost angajat ani buni în comerțul socialist.

În Capitală, o mică firmă din zona de advertising se plânge că din cei 7 clienți mai are doar 3 iar comenzile lor, care presupun un volum dublu de muncă, la prețuri similare cu cele de anul trecut. ”Mai stau două luni, cât să-mi duc la final proiectele în care m-am angajat, după care pun lacătul”, spune Mihaela, fondatorul și CEO-ul micii firme.

În Bistrița Năsăud, o cofetărie va închide porțile pentru că la prețurile actuale ale materiei prime, prăjiturile și le-ar permite doar cei cu bani mulți. ”Iar salariile din Bistrița nu-ți permit să ai bani foarte mulți”, spune cofetarul șef.

„La inceputul anului 2023 aveam un numar de 6.949 de companii in insolventa iminenta care au generat o cifra de afaceri de aprox 13,2 miliarde de euro in 2022. Printre acestea se afla si companii mari, cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro care urmeaza a fi afectate de impozitul minim pe cifra de afaceri ce va intra in vigoare in 2024. Nu mai putin de 48% din cifra de afaceri a companiilor in insolventa iminenta este generata de aceste companii mari, care vor fi nevoite sa platesca impozite suplimentare anul viitor”, spune Ciprian Nacu, Head of Restructuring CITR.

Creşterea TVA-ului la distribuția de produse bio, odată cu majorarea taxei pe valoarea adăugată pentru alimentele de înaltă valoare calitativă (produse montane, eco, tradiţionale autorizate de MADR), le dă mari dureri de cap producătorilor de astfel de bunuri, care se luptă să supravieţuiască pe o piaţă afectată de inflaţie, de grija tot mai mare a românilor pentru cheltuieli şi de majorarea costurilor de producţie.

„Când au scăzut TVA-ul la produse bio (în 2019 – n.red.), se lăudau că vor ca românii să trăiască mai sănătos. Impactul asupra noastră şi asupra industriei va fi foarte mare (prin majorarea TVA – n.red.). Noi ţinem acelaşi preţ de şase ani tocmai pentru a vinde. Am făcut investiţii în automatizare tocmai pentru a trage cu dinţii de preţ, pentru că dacă eu scumpesc nu mai vând. Dacă eu închid, mai câştigă statul ceva de la mine? Nu mai câştigă. Iar în situaţia mea sunt toţi producătorii de bio“, atrage atenţia un mic producător de sucuri bio.

Noul pachet de măsuri fiscale crează mari greutăți tuturor companiilor, fie ele mari, medii sau mici

Înaintea campaniilor electorale, Guvernul nu pare îngrijorat de faptul că închiderile de firme trag după ele anemicele încasări la buget, iar politicile fiscale guvernamentale extrag tot mai mult de la cei tot mai puțini care sunt corecți fiscal, în loc să închidă portițele economiei gri. Dispariția companiilor are loc chiar acum și va schimba radical peisajul comerțului, încetinind și mai mult consumul și creșterea economică.

Firmele mici au ieșit din recesiune mai fragile decât surorile lor mai mari. Înainte de pandemie, jumătate dintre ele aveau numerar pentru circa două luni de activitate. După pandemie, unele și-au revenit dar altele nu. Iar volumul tranzacțiilor- care aproximează decent vânzările, arată scăderi în multe sectoare din economie.

Numărul companiilor mari în insolvență iminentă a ajuns la 6.949, cel mai mare nivel înregistrat din 2013 până în prezent, arată analiza CITR.

Iar aproape jumătate (peste 40%) amână de 3 ani accesarea unei măsuri de restructurare, rămânând în zona de insolvență iminentă.

Pe de altă parte, 83% din cifra de afaceri la nivel național este generată de 39.970 de companii de impact, cu active totale de peste 1 milion de Euro. Dintre acestea, 43% sunt azi companii restructurabile sau aflate în insolvență iminentă, arată studiul. În același timp, acestea înregistrează nu mai puțin de 84% din totalul datoriilor de la începutul anului 2023.

„Romania a răspuns cu reziliență si ambiție provocărilor recente, fără însă ca acestea sa fi rămas fără efect. Capacitatea de a pivota devine cu atât mai importantă, când următoarele provocări vor cere noi soluții și chiar în unele cazuri reinventarea modelului de afacere. După peste treizeci de ani, economia României poate și trebuie să înceapă sa învețe din propria experiență, să observe ciclicitatea unor procese si specificul momentelor de răscruce. Studiul realizat de CITR oferă o astfel de perspectiva, observând atât momentul actual cât și modul în care acest an se potrivește într-un ciclu multianual”, a spus Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Numărul companiilor aflate în zona de dificultate a crescut cu 18% față de începutul anului 2022

„Studiul de anul acesta ne arata încă o data faptul ca o mare parte dintre companiile de impact continuă sa se confrunte cu dificultăți și în 2023. Mai ales în contextul economic complicat în care ne aflăm, antreprenorii trebuie să fie și mai atenți la semnalele de alarmă care pot indica o dificultate și să ia măsuri din timp, pentru a preveni agravarea dificultăților. Tratamentul pentru aceste cazuri constă în soluțiile de restructurare, iar efectul va fi o reașezare a datoriilor pe o schemă sustenabilă, dar și o schimbare a modului de a face business, oferind afacerii premisele eficientizării pentru o evoluție sănătoasă. Pentru mediul de afaceri, prevenirea dificultăților înseamnă o schimbare în bine, adaugă Ciprian Nacu, Head of Restructuring CITR.

În funcție de numărul companiilor în dificultate, cele mai afectate industrii erau, la final de 2022: construcțiile (2.036 companii), tranzacțiile imobiliare (1.254 companii) și comerțul (684 de companii). După cifra de afaceri, domeniile cele mai afectate sunt: industria energiei (2.96 miliarde de Euro), industria prelucrătoare (2,42 miliarde de EUR) și comerțul (2,17 miliarde de EUR).

Ca urmare a implementării Directivei Europene în domeniul prevenției și restructurării în legislația națională, antreprenorii români pot beneficia de proceduri clare, respectiv acordul de restructurare și concordatul preventiv, în care au libertate de negociere cu creditorii și de suspendare a executărilor silite, iar creditorii companiilor pot beneficia de un grad mai mare de recuperare a creanțelor prin apelarea la aceste mecanisme de restructurare, încă de la primele semne de dificultate.

Anul acesta au fost radiate circa 40.000 de firme (în primele 7 luni). Anul trecut au fost radiate aproape 74.000 de firme, iar în 2021 umărul lor fusese de sub 67.000 .

De asemenea, potrivit datelor Registrului Comerțului, circa 4.000 de profesioniști au intrat în insolvență în primele 8 luni, cei mai mulți fiind din zona comerțului, tranzacțiilor imobiliare, construcții și transport.