O bijuterie marca Henriette Delavrancea, condamnata la demolare  

Directia pentru Cultura Culte si Patrimoniu a Municipiului Bucuresti a condamnat la demolare o casa unicat in Bucuresti, facuta de arhitecta Henriette Delavrancea Gibory in stilul celebrelor vile de la Balcic. Este vorba de o vila parter cu etaj aflata pe bd. Aviatorilor, la nr. 92. In loc va aparea un bloc cu patru etaje.

Avizul prin care se decide demolarea casei a fost semnat de fostul director al Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu a Municipiului Bucuresti, Eugen Plesca, pe data de 24 septembrie 2009. Proprietarul care a dorit sa-si demoleze casa este Florin Enache, iar arhitectul care a facut proiectul de desfiintare, Molnar Andrei. Coincidenta sau nu, exact in aceeasi zi Consiliul Local sector 1 a aprobat si Planul Urbanistic de Detaliu prin care se aproba in loc construirea unui bloc de patru etaje. Acest proiect a primit aviz de la Directia pentru Cultura cu doua zile inainte. Proiectul pentru Planul Urbanistic de Detaliu prin care se aproba construirea blocului de patru etaje este semnat de firma de arhitectura VELPLAN.

Casa de pe bd. Aviatorilor, nr. 92 se afla intr-o zona protejata. Conform regulamentului de zone protejate, gradul de protectie este maxim: „se protejeaza valorile arhitectural-urbanistice, istorice si de mediu natural in ansamblul lor: trama stradala, fondul construit, caracterul si valoarea urbanistica: sunt permise interventii care conserva si potenteaza valorile existente”. De asemenea, conform studiului istoric intocmit de Cezara Mucenic pentru aceasta casa, valoarea arhitecturala a acesteia este mare, valoarea urbanistica, medie, valoarea de vechime-autenticitate, medie, iar cea de unicitate. medie. Conform legii, daca dintr-un studiu istoric reiese ca un imobil acumuleaza mai mult de doua valori medii, acesta trebuie clasat, nu demolat. Cu atat mai mult cu cat, acesta avea la trei capitole valoare medie si la unul valoare mare.

Arhitectii despre casa din Bd. Aviatorilor nr.92

Milita Sion, arhitecta care a studiat opera Henriettei Delavrancea

„Aceasta casa proiectata de doamna Delavrancea este unica deoarece reprezinta o transpunere a stilului de la Balcic in Bucuresti. Este vorba despre acoperisurile plate, despre logii, o mare simplitate a conceptiei si a trasarii, stil care a constituit apogeul in cariera doamnei Delavrancea si care a facut epoca in perioada interbelica, in perioada 1930-1940.

Mi se pare inadmisibil ca acest domn de la Directia de Cultura sa comita o astfel de crima, stergand urmele unei case care in mod normal trebuia declarata monument istoric. In acest moment am facut o lista cu lucrari ale doamnei Henrietta Delavrancea, de a carei opera m-am ocupat, pentru a fi declarate monument istoric. Inteleg ca evenimentele acestea mi-o iau inainte. Si distrug o contructie pe care noi o consideram de mare valoare. Oamenii care fac asemenea lucruri ar trebui destituiti imediat. Nu au ce sa caute intr-o institutie de cultura si sa hotarasca asupra patrimoniului. Intrebare: pe cine a consultat cand a dat aviz de demolare? Uniunea Arhitectilor si Ordinul Arhitectilor din Romania sper sa protesteze cu vehementa si sa opreasca acest act de distrugere a patrimoniului arhitectural romanesc. O a doua casa ca aceasta nu exista in opera doamnei Delavrancea si nu exista nici in general.

In acest moment suntem in curs sa deschidem o expozitie in incinta palatului regal cu tema: arhitectura doamnei Delavrancea la Balcic in anii 1930-1940. Aceasta actiune urmareste sa stabileasca o zona de protectie in jurul caselor construite de Henriette Delavrancea la Balcic. Mi-e rusine ca ma lupt pentru patrimoniul romanesc in afara granitelor, cand noi, in Bucuresti, il distrugem cu mare voiosie”.

Dan Marin, vicepresedintele OAR Bucuresti

“Din pacate, mult mai mult ca in alte parti, la noi nu exista nici un respect pentru cladiri; sunt succesiv transformate si prost intretinute, in asa fel incat, nu dupa multi ani, imaginea lor sufera foarte mult, devenind uneori de nerecunoscut. Maltratate, cladirile pierd multe din calitatile initiale si in final sunt declarate fara valoare si demolate. Intr-o anumita masura, asta este si situatia casei Prager, sensibil modificata astazi; numai ca in acest caz, lucrurile sunt mai grave. Studiul istoric a relevat existenta unor valori care, insumate, ar fi permis clasarea ca monument a cladirii si ar fi permis, prin restaurare, revenirea la imaginea ei initiala. Dar Directia pentru Cultura a Muncipiului Bucuresti – institutie teoretic subordonata Ministerului Culturii – a ignorat complet studiul si pe 24 septembrie 2009 a acordat aviz favorabil demolarii, actionand cu premeditare. Ar fi putut face cunoscuta solicitarea de desfiintare a cladirii, discutand-o cu Comisia zonala Bucuresti a monumentelor istorice, a carei sedinta a avut loc pe 25 septembrie 2009; nu a facut-o insa, pentru ca stia ca aceasta se va opune.

Traim in continuare intr-o realitate absurda si schizofrenica: la data cand “aparatorii” legali ai patrimoniului bucurestean semnau avizul de demolare, imaginile casei de pe Bd. Aviatorilor 92 erau expuse – alaturi de imaginile intregii opere arhitecturale a Henrietei Delavrancea – la Muzeul National de Arta al Romaniei, in cadrul expozitei retrospective a arhitectei!”

Henriette Delavrancea – Gibory este unul dintre cei mai valorosi arhitecti romani din perioda interbelica. Cele mai renumite constructii facute dupa proiectele ei sunt: resedinta generalului Rasoviceanu, Primaria din Balcic, vila “Lupoaica” a lui Nae Ionescu, planurile Pavilionului Granicerilor din ansamblul regal si ale vilelor lui Ion Pillat si Elisa Bratianu, toate din Balcic. “O mare doamna aceasta arhitecta! Cladirile proiectate de ea sunt cu totul deosebite, o imbinare intre nou, modern si vechi, neoromanesc. Cu cat sunt mai greu de gasit aceste cladiri, cu atat sunt mai valoroase. Henriette Delavrancea a fost o adevarata artista”, a spus despre ea arhitecta Milita Sion.