O decizie privind legalitatea veto-ului aplicat de Austria împotriva României în Schengen, întârziată de Bulgaria / Mizele unei astfel de rezoluții a Parlamentului European
Rezoluţia bazată pe petiţia depusă în Parlamentul European de societatea civilă din România prin care se cere contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării României la spaţiul Schengen va fi întârziată cu cel puţin o lună din cauza insistenţelor Bulgariei de a fi menţionată în text la paritate cu România, a declarat miercuri, la Bruxelles, eurodeputatul Vlad Gheorghe din grupul Renew. Potrivit acestuia, miza rezoluţiei este presiunea pe următoarele şedinţe de Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), acolo unde se decide punerea pe ordinea de zi şi aderarea României şi Bulgariei la Schengen.
Rezoluţia bazată pe petiţia depusă de societatea civilă din România îl are ca raportor pe Rareş Bogdan, din grupul PPE, în timp ce Vlad Gheorghe, din grupul Renew, şi Cristian Terheş, din grupul ECR (Conservatorii şi reformiştii europeni), sunt co-raportori.
Ce solicită Bulgaria
- „Un subiect extrem de important şi care ne şi ţine pe loc, în opinia mea, este faptul că colegii bulgari insistă să existe o menţiune despre Bulgaria de fiecare dată când este o menţiune despre România.
- Ori asta schimbă scopul rezoluţiei, pentru că noi ne-am bazat pe o petiţie românească despre România şi acum adăugăm practic, unu la unu, şi Bulgaria, şi lucrurile sunt diferite. În momentul ăsta aici suntem, despre asta discutăm”, a declarat eurodeputatul USR pentru jurnalişti români la Strasbourg, conform Agerpres.
Din acest motiv, a explicat el, nu s-a putut avansa pe celelalte prevederi, una dintre cele mai importante fiind cea în care România cere evaluarea pagubelor pe care le-a suferit şi modul în care ţările care au provocat asta ar putea fi obligate să plătească în viitor.
Europarlamentarul român a spus că, în aceste condiții, termenul de iunie pentru rezoluție s-ar amâna cel puțin până iulie, dacă nu chiar septembrie.
- „Bineînţeles, e un subiect foarte mare la ei (n.r. – la bulgari), este o ţară în care de-abia au avut loc alegeri, o ţară care nu are un guvern momentan politic, are un guvern tehnocrat care se pregăteşte. Tocmai astăzi au nominalizat un nou prim-ministru, care de fapt este comisar european în acest moment.
- Deci, zona aceasta de Bruxelles-Strasbourg e foarte importantă pe agenda publică pentru ei, la fel, Schengen este un subiect la fel de important, cum e şi pentru noi şi nu vor să pară în ţara lor că ei n-au făcut nimic. Cred că de aici pleacă toată această presiune”, a declarat Gheorghe.
El spune că nu este o problemă introducerea acestor menţiuni în legătură cu Bulgaria, în condiţiile în care cele două ţări sunt împreună în dosarul Schengen, ci faptul că discuţiile în cauză întârzie finalizarea şi supunerea la vot a rezoluţiei.
Care este miza unei rezoluții a Parlamentului European
Potrivit lui Vlad Gheorghe, miza rezoluţiei este presiunea pe următoarele şedinţe de Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), acolo unde se decide punerea pe ordinea de zi şi aderarea României şi Bulgariei la Schengen.
- „Părerea mea că pentru şedinţa JAI, care este tot sub preşedinţia suedeză, din iunie este prea târziu.
- Dar pentru celelalte şedinţe ale acestui organism trebuie să ne mişcăm şi trebuie să avem această rezoluţie care, dacă va avea textul de care am vorbit mai devreme, va fi o unealtă de presiune uriaşă”, a mai afirmat Vlad Gheorghe.
Europarlamentarii români au cerut în 22 martie în Comisia pentru Petiţii a legislativului european, ca Parlamentul European şi Comisia Europeană să conteste legalitatea veto-ului aplicat de Austria împotriva aderării României la spaţiul Schengen, ca urmare a încălcării legislaţiei şi a tratatelor europene, dar şi a discriminării românilor. Petiția a fost inițiată de Răzvan Nicolaescu prin Asociatia pentru Energie Curata si Combaterea Schimbarilor Climatice.
„Ați făcut progrese, dar trebuie să vă spunem că mai este o cale lungă”
În 26 aprilie, ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, cel care a blocat aderarea României la Schengen, s-a aflat la București și le-a transmis românilor că are „mare înțelegere” pentru așteptările lor, că autoritățile au făcut progrese în privința securizării frontierelor și a gestionării migrației, dar că mai este „cale lungă”.
Oficialul de la Viena a susținut că „cetăţenii austrieci au aceeaşi dilemă atunci când sunt supuşi unor controale cu Germania”.
Oficialul de la Viena a reluat aceleași cifre cu care a împiedicat aderarea României la Schengen: anul trecut, în Austria au intrat ilegal peste 110.000 de persoane, din care peste 80.000 neînregistrate, iar sistemul de protecție a frontierelor este în continuare nefuncțional. El a spus că a văzut „lucruri minunate” la sediul Poliției române de Frontieră, că România „a făcut progrese și este pe calea cea bună, dar că mai este o cale lungă:
- „Am mare înțelegere pentru doleanța domnului ministru și pentru așteptările poporului român în ceea ce privește următoarea etapă de aderare la Schengen, dar la momentul de față trebuie să gândiți că cetățenii austrieci au aceeași dilemă în momentul în care sunt supuși unor controale cu Germania
- Ați făcut progrese foarte bune, sunteți pe calea cea bună, dar trebuie să vă și spunem că mai este o cale lungă”.
Întrebat insistent de jurnaliști,i români dacă Austria va vota pentru aderarea României la spaţiul Schengen în acest an, oficialul austriac a spus că nu poate oferi o dată în acest sens:
- „Vă spun foarte deschis: din partea mea, nu pot să vă ofer astăzi o dată. În primul rând, vreau să obţinem rezultate, pentru ca UE să fie protejată în zona frontierelor externe”.
- „Nu pot decât să mă repet: nu pot să vă vorbesc despre o dată, suntem încă departe de acel moment ca să putem să susținem că sistemul este funcțional și de aceea lupt cu mulți parteneri împreună pentru ca sistemul să poată fi îmbunătățit”.
- Vizita lui Gerhard Karner în capitala României a venit în contextul în care o serie de state membre UE au transmis chiar de la București semnale că România trebuie să intre în spațiul Schengen în acest an.
Cât timp ar putea bloca Austria aderarea României la Schengen
Austria își va menține dreptul de veto în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen până când Viena va constata o „scădere susținută” a numărului de solicitanți de azil, a declarat în 28 aprilie ministrul austriac de externe Alexander Schallenberg, conform Politico.
- „Ceea ce este important pentru noi, ca să fim foarte sinceri, este ca cifrele să scadă și trebuie să existe o scădere susținută”, a declarat Schallenberg, calificând veto-ul drept un „semnal de alarmă” pentru Bruxelles.
- „Trebuie să înțelegem că, atunci când vedem peste 100.000 de cereri de azil la fiecare 12 luni, este dificil pentru noi, pentru Austria, să lăsăm pur și simplu acest sistem disfuncțional să se deruleze”, a mai spus șeful diplomației austriece.
Amintim că Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene a respins în 8 decembrie 2022 aderarea României și Bulgariei la Schengen și a acceptat doar cererea Croației. Austria a reușit să blocheze decizia favorabilă țării noastre în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.
După ce au blocat intrarea României în Schengen, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România. (Foto: Dreamstime.com)
CITEȘTE ȘI:
INTERVIURILE HotNews.ro