Sari direct la conținut

O enumerare de probleme ale sistemului energetic național

Contributors.ro
Cosmin Gabriel Pacuraru , Foto: Arhiva personala
Cosmin Gabriel Pacuraru , Foto: Arhiva personala

Săptămâna trecută am scris cum cetățeanul care a condus Ministerul Energiei nu și-a îndeplinit promisiunile, unele din ele esentiale pentru supraviețuirea industriei energetice naționale. Dacă doriți enumerarea, o puteți citi aici. La acestea mai adaugăm câteva, după ce acesta și-a pierdut puterea și vedem că cei care se pricep au mai prins curaj și au început să vorbească.

În primul rând semnalez că vine iarna și problema energiei termice nu este rezolvată. Ministrul Energiei a scris Primarului General al Bucureștiului că trebuie să se întâlnească pentru a rezolva problema. Primarul i-a răspuns din televizor că lucrurile sunt rezolvate și că „e o problema tehnică„. Ca de obicei, începutul toamnei prinde problema termiei bucureștene nerezolvată: datoria către Elcen nu este platită. 1.000.000.000 lei. Dar Primăria mai are o datorie la Elcen: 3.700.000.000 lei de pe vremea RADET-ului. Dacă nu vă amintiți de ea, înseamnă că ați întrat în jocul politicianist și ticalos al politicienilor urbei dâmbovițene! Nu trebuie să fie așa! Aproape un miliad de euro nu pot fi dați uitării, sunt banii tuturor românilor, cele două componente ale SACET-ului fiind pagubite la rândul lor deoarece, fiind companii aflate în dificultate, nu pot accesa fonduri naționale sau europene sau nu pot apela la bănci. Si gazul pentru la iarnă, trebuie cumparat! Nu putem desființa SACET-ul, mai ales acum când Uniunea Europeană dorește decarbonificarea și singura soluție pentru marile aglomerări urbane este menținerea SACET-ului în cazul Bucureștiului și construirea altora în orasele care mai pot face așa ceva, asa cum am scris acum câteva luni.

Profesorul Dumitru Chisăliță atrage atenția asupra defectelor legislatiei de plafonare și compensare a prețurilor la gaze și energie electrică. (dacă deschideți link-urile înțelegeți problematica.) Ce deducem: noi, prin taxe și impozite plătim către companiile din energie toate aceste compensații, acestea capitalizând profituri imense, în special „regenerabilii” înbogățindu-se nejustificat, creind fel de fel de probleme, ce se vor vedea pe termen mediu și lung deoarece capacitățile din gaz și cărbune fiind transformate și ele în „intermitente”. (explicații scrise aici) Și mai mult decât atât, fiind făcut atât de prost, astăzi suntem captivi acestui sistem de plafonare și compensare a prețurilor la energie: dacă renunțăm la el se crează o mare nedreptate, cei care consumă puțin, adică cei săraci, vor plăti mai mult decât cei care consumă mult, adică cei mai avuți.

Surpriza însă vine de la doi parlamentari UDMR, plecați nu demult de la guvernare:

„Fără electricitate în bandă nu există industrie, nu există economie”, a declarat Antal Istvan Lorand, președintele Comisiei pentru Energie, Infrastructură energetică și Resurse minerale din Senat. Și a continuat: „A ne baza doar pe regenerabile înseamnă suicid”. „Actualul market design (adică actuala piață de energie, traduc eu) a fost proiectat pentru susținerea energiei regenerabile (…) Dacă rămânem cu acele reflexe și ideologii de dinainte (de război), atunci Europa va avea mari probleme”, a mai spus Antal Istvan Lorand. Păi noi știam mai demut că numai cu energia regenerabilă nu ajungem decât numai sub monopolul chinezilor.

Ne-am trezit și cu o declarație a domnului Bende Sandor, șeful Comisiei de Industrie și Servicii din Camera Deputaților: „lipsa investițiilor în domeniul distribuției, atât a energiei electrice, cât și a gazelor, acum a început să iasă la iveală.” Păi atât timp cât șefii ANRE sunt numiți așa cum sunt numiți, au cv-uri pline de gărgărițe de prin dulapurile colegiilor ce se ocupă de securitate și atât timp cât legenda urbană zice cum pe coridoarele ANRE există un circuit alternativ de genți doldora cu hârtii despre care se spune că ar fi „de valoare”, cum ar putea ANRE-ul să vegheze corect asupra distribuitorilor? … Nu putem demonstra un zvon care zice că ulterior contractelor de privatizare ale companiilor din distribuție, prin care cei care au pus mâna pe monopolul regional de distribuție de energie s-ar fi acoperit cu fel de fel de facturi prin care s-au degrevat de obligațiile de investiții. Dar facturile înaintate la ANRE se pun în socoteala „prețului de distribuție” aprobat de acelasi ANRE, preț care se regăsește în facturile noastre sub cinci tarife de distribuție:

Dupa aproape patru ani de „domnie” a fostului ministru avem o „grea moștenire”, România suferă din lipsa investițiilor în mai tot ce înseamnă producție. Înțelegem scoaterea din producție a capacităților pe cărbune, dar nu înțelegem de ce capacitățile pe gaz nu au fost înlocuite, dezvoltate, retehnologizate.

Nu trebuie decât să ne bucurăm că în sfarșit în fruntea Ministerului Energiei se află o persoană care a înțeles importanța energiei securitare. Astfel, ministrul Sebastian Burduja a declarat zilele trecute: „Țara noastră și-a asumat construirea unui sistem energetic care furnizează energie sigură, la un preț corect și cât mai verde — în această ordine. Fără energie nu există dezvoltare economică, iar fără dezvoltare economică nu există viitor.”, citândul pe marele liberal Vintilă Brătianu.

Analizând graficul realizat de domnul Codreanu, observăm că Grecia are de trei ori mai multe capacități de producție pe gaz, în situația în care această țară nu dispune de resurse de gaz. Înțelegem că Grecia are o altă arhitectură a sistemului energetic deoarece cam jumătate din teritoriu este reprezentat de insule, că este mai însorită și potențialul eolian este mult mai mare decât în România, dar înțelegem și faptul că decidenții lor au gândit bine: există capacități pe gaz (6000 MW) și există există 700 MW capacități de stocare prin hidrocentrale prin pompaj, ceea ce face ca echilibrarea regenerabilor să se realizeze fără probleme. Neavând nicio strategie energetică și în ministerul nostru de resort nicio direcție de analiză care să fie populată cu specialiști, ajungem la spusele domnului senator Antal Istvan și a ministrului Sebastian Burduja: fără energie în bandă (sigură) nu avem industrie, nu avem economie!

Discutând despre „un preț corect” cu un prieten, acesta mi-a semnalat o anomalie petrecută zilele trecute pe piața de OPCOM, întrebându-mă cine e în spatele „manevrei”. Curios din fire am luat producția, consumul, soldul, exportul și importul de energie electrică de pe site-ul Transelectrica pentru a vedea care a fost evoluția lor. –Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro