O perspectivă juridică asupra cazului plăcuţelor de înmatriculare anti-PSD
În ultimul timp, dar mai ales în ultima săptămână, a făcut furori în spaţiul public românesc cazul lui Răzvan Ştefănescu, un român de profesie şofer profesionist stabilit cu munca în Suedia, care a ales să-şi petreacă concediul străbătând România cu un autoturism marca Audi, înmatriculat cu un set de numere personalizate, cuprinzând o expresie injurioasă, dar foarte populară la protestele, întrecerile sportive şi concertele în aer liber din ultimii doi ani, adresată Partidului Social Democrat (PSD), de guvernământ.
Gestul destul de teribilist al şoferului român a provocat reacţii destul de contradictorii chiar între persoanele cu o părere proastă despre PSD. În timp ce pozele cu autoturismul Audi cu faimosul număr de înmatriculare personalizat au devenit virale pe reţelele de socializare şi la fel au devenit şi postările care detaliau cele trei sau patru ocazii în care respectiva maşină a fost oprită de agenţii de poliţie rutieră, poetul Mircea Cărtărescu, bine cunoscut ca un deloc prieten al PSD, făcea public un text vitriolant la adresa respectivei expresii injurioase, pe care o găsea vulgară, huliganică şi misogină.
După o perioadă în care nimic nu părea a-l putea atinge pe domnul Ştefănescu, Poliţia Rutieră a intervenit decisiv, i-a confiscat plăcuţele de înmatriculare buclucaşe şi permisul de conducere a autovehiculului, l-a condus administrativ pentru a-l audia timp de mai multe ore, inclusiv cu copilul minor, şi i-a deschis un dosar penal. Din acest moment a început un război al declaraţiilor, al ameninţărilor cu plângeri penale, al conferinţelor de presă, al comunicatelor Ambasadei Regatului Suediei şi al valurilor de indignare online, care au provocat blocarea recenziilor pe paginile de social media ale Poliţiei Române şi reacţii puerile, inacceptabile, din partea purtătorului de cuvând al Poliţiei Rutiere, comisarul şef Ovidiu Munteanu.