Sari direct la conținut

O prevedere pentru bănci: cheltuieli deductibile. ANAF va trebui să fie vigilentă

HotNews.ro
O prevedere pentru bănci: cheltuieli deductibile. ANAF va trebui să fie vigilentă

Ordonanța de Urgență 70, publicată în Monitorul oficial săptămâna trecută, are o prevedere care se aplică băncilor, dar actorul cheie pentru eventuale „abuzuri” ar trebui să fie ANAF. Pentru asta, instituția trebuie să aibă experți pe zona de prețuri de transfer pentru a verifica. Practic, prin prevederea respectivă, o bancă poate vinde către o terță parte un portofoliu de titluri de stat, doar că acum costul este deductibil.

Această prevedere, conform unor surse, ar fi fost cerută de bănci de câțiva ani, doar că acum a fost adoptată și publicată.

Atenție: este vorba doar de titluri de stat, obligațiuni și alte instrumente de datorie.

Cum funcționează: Banca vrea să scape de anumite titluri de stat și decide să le vândă către X la un preț mai mic, să spunem, cu 10%. Pentru această pierdere realizată de bancă, costurile vor fi deductibile.

Întrebările care se pun sunt:

Cine este X?

Prețul e corect? A fost evaluat bine de bancă?

Pentru asta, ANAF ar trebui, în teorie, să verifice tranzacțiile și să facă evaluări. Aici este vorba de ceea ce se numește: prețuri de transfer. Unele persoane din zona administrației cred că probabil vor fi vândute către băncile mamă.

Privind din cealaltă perspectivă, a bunei intenții, poate banca vrea să scape de produse neperformante, la fel ca orice firmă. Dacă e așa, e de înțeles această prevedere, dacă ne gândim că statul se împrumută în fiecare lună de la bănci pentru a acoperi necesarul de finanțare care, probabil, depășește 120 miliarde lei anul acesta. Băncile, având anumite sume eliberate, vor putea să continue să facă asta. Rămâne de văzut dacă scad costurile la care se va împrumuta statul.

Ce spune legislația acum, adică OUG 70/2020

La articolul 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal s-a introdus un nou alineat: 11.

„Prevederile alin. (10) nu se aplică în cazul cesiunilor de titluri de stat, obligațiuni și alte instrumente de datorie care conferă deținătorului un drept contractual de a încasa numerar, cheltuielile înregistrate din aceste cesiuni fiind deductibile la calculul rezultatului fiscal.”

Ce spune alineatul 10 al art. 25 din Codul Fiscal:

În cazul creanțelor cesionate, pierderea netă reprezentând diferența dintre prețul de cesiune și valoarea creanței cesionate este deductibilă în limita unui plafon de 30% din valoarea acestei pierderi. În cazul în care cesionarul cedează creanța, pierderea netă se determină ca diferență între prețul de cesiune și costul de achiziție al creanței. În cazul instituțiilor de credit, în situația în care creanțele cesionate sunt acoperite parțial sau integral cu ajustări pentru pierderi așteptate, precum și în situația în care creanțele sunt scoase din evidență în conturi în afara bilanțului și apoi sunt cesionate, 70% din diferența dintre valoarea creanței înstrăinate și prețul de cesiune reprezintă elemente similare veniturilor.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro