Oana Marinescu: Oare cei care ne conduc realizează că, simbolic, ce s-a întâmplat la Sf Parascheva transmite imaginea disoluției autorității statului în relația cu cetățenii?

Oana Marinescu, expert în comunicare strategică, critică, într-o postare pe pagina sa de Facebook, modul în care autoritățile au comunicat în privința organizării sărbătorii Sfintei Parascheva și se întreabă dacă „cei care ne conduc realizează că, simbolic”, ceea ce s-a întâmplat la Iași „transmite imaginea disoluției autorității statului în relația cu cetățenii”.

Organizarea sărbătorii Sf Parascheva, una dintre sărbătorile importante ale ortodoxiei românești, a fost marcată de o serie de bâlbe și decizii contradictorii ale autorităților.

Astfel, la începutul lunii octombrie, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a decis că organizarea de manifestări cu ocazia sărbătorilor religioase va fi permisă numai cu participarea oamenilor care au domiciliul sau reşedinţa în localitatea respectivă. Patriarhia a reacționat imediat și a acuzat o „măsură disproporționată, discriminatorie”.

La finalul săptămânii, întrebat despre o eventuală revenire asupra interzicerii pelerinajelor religioase, Raed Arafat a afirmat că o astfel de decizie nu poate fi decât una de ordin politic, și nu „tehnic”.

„Numai dacă decizia va fi una politică, și nu tehnică. Nu din punct de vedere medical, știu părerea colegilor mei, nu avem cum să revenim asupra unei astfel de decizii, care e luată cu bună credință și în baza unei analize foarte serioase”, a subliniat Arafat.

Cu toate acestea, miercuri, 14 octombrie, restricțiile impuse de autorități pentru cei din afara Iașiului au fost ridicate, după o serie de incidente cu forțele de ordine, astfel că toți pelerinii au putut intra la raclă, fără a mai fi nevoie să prezinte buletinul care să ateste că nu sunt din alte județe.

Modul în care s-a ales să se comunice în această situație este un „studiu de caz”, consideră Oana Marinescu, care prezintă și un „exercițiu sumar despre ce ar fi trebuit să facă autoritățile și Grupul de Comunicare Strategică” pentru a preveni producerea unei crize de Sf Parascheva, la Iași.

Iată mai jos postarea Oanei Marinescu, pe pagina sa de Facebook:

„#Studiudecaz: un exercițiu sumar despre ce ar fi trebuit să facă autoritățile și Grupul de Comunicare Strategică, pentru a avea comunicare strategică și pentru a preveni producerea unei crize de Sf Parascheva, la Iași:

1. Analiză de risc: trebuia făcută curând după Paște și putea fi făcută, pentru că pelerinajul are loc în fiecare an. Paștele 2020 e demn de studiu de caz din multe puncte de vedere și a avut și plusuri și minusuri pe care se putea construi.

2. Ar fi trebuit creat un task-force interinstituțional, dacă nu există deja unul, care să analizeze și să stabilească cadrul legal, recomandările și soluțiile specialiștilor dpdv sănătate publică, soluțiile de ordine publică și de protecție epidemiologică propuse de cei responsabili.

De aici, urma construcția de scenarii, argumente, poziționări, mandate de negociere și decizii oficiale.

Grupul trebuia să știe scenariile de lucru ale autorităților, cadrul legal, argumentele și să pregătească comunicarea. Din timp.

3. Stabilirea direcțiilor strategice de comunicare inter-instituțională și publică.

În acest moment, Grupul trebuia să stabilească faptul că este strategic să deschidă o linie de dialog cu BOR și să aleagă persoana adecvată care să ducă negocierile.

Dl Vela nu avea ce caută în acest rol. În plus, trebuia să caute și un om care are background teologic și care putea să contribuie, dând consultanță, la felul în care sunt trasate atât cadrul negocierii, cât și conținutul și mesajele. Nu poți discuta cu BOR dacă nu înțelegi niște lucruri despre ce înseamnă doctrina și practica ortodoxă, precum și specificul BOR. Nu poți obține nimic dintr-o negociere cu BOR dacă te duci cu atitudinea enoriașului în fața preotului la biserica. Nu poți construi un dialog, dacă faci propuneri nesustenabile și nu asculți și ce spune BOR.

Tot acum trebuia stabilit cum sunt duse mesajele la nivel național și la nivel local.

4. Grupul își stabilește planul de backup, pt că o poziție rigidă a BOR, cel puțin la început, putea să apară ca un risc în analiză SWOT.

5. Sunt gândite abordările de poziționare publică în funcție de scenarii și când ar fi început Grupul să comunice public.

6. Focus pe negocierea cu BOR și pe crearea unui cadru de colaborare. Statul are nevoie că BOR să transmită niște mesaje pe partea de protecție sanitară. Nu mesaje că se simte agresată și că ea apară credincioșii de abuzul statului. Acest mesaj din partea BOR agravează problemele de respectare a regulilor sanitare generate de comunicarea execrabilă a autorităților pe tema pandemiei.

7. Scenariul pozitiv: statul și BOR ajungeau la o soluție comună. Demarau colaborarea și comunicarea adecvată. Dacă lucrurile mergeau bine, puteau să extindă abordarea și la alte sărbători religioase.

8. Scenariul negativ: negocierile eșuau, autoritățile stabileau scenariul de gestionare a situației. Grupul trebuia să iasă cu: poziționare, mesaje, explicarea măsurilor de limitare a accesului, adaptate riscului. Comunicarea trebuia să vorbească despre negocierile cu BOR și să sublinieze responsabilitatea comună pe care o au statul și biserica de a salva vieți. Era vital ca aceste mesaje să fie construite cu grijă, nu în stilul securistic cu care Grupul, Arafat & Vela au vorbit cu societatea din martie până acum.

9. Comunicare continuă în timpul sărbătorii și după, oricare ar fi fost scenariul.

10. Autoritățile ar fi trebuit să stea în scenariul de ordine publică stabilit.

PS: Oare chiar nu s-a gândit nimeni că vor veni atât credincioși cât și agitatori propagandiști? SRI-ul chiar nu a dat nicio informare?

Cum fac oamenii aceștia analiză de risc? Fac analiză de risc, sau îi pălesc toate în moalele capului?

Oare cei care ne conduc realizează că, simbolic, ce s-a întâmplat la sf Parascheva transmite imaginea disoluției autorității statului în relația cu cetățenii?

Și dacă da, le pasă?

Și dacă le pasă măcar un pic, își pun problema că este nevoie de o reconstrucție a încrederii cetățenilor în stat?

Iar asta nu se face doar din comunicare, oricât ar fi ea de strategică…”