Pando, cel mai mare organism viu de pe planetă nu este o balenă și este mâncat încetul cu încetul

În munții Wasatch din vestul Statelor Unite, pe versanți de deasupra unui lac alimentat de izvoare, un organism uriaș unic este un întreg ecosistem în care plante și animale au adăpost de mii de ani. Este „Pando”, o întindere cu clone de plop tremurător pe 43 de hectare din statul Utah, scrie în The Conversation Richard Elton Walton, cercetător postdoctoral în biologie la Newcastle University.

Deși pare a fi o pădure de copaci cu coajă izbitor de albă și frunze mici care tremură în bătaia celei mai blânde brize, Pando înseamnă de fapt 47.000 de tulpini genetic identice care cresc dintr-o rețea de rădăcini interconectate. Acest exemplar genetic unic cântărește în jur de 6.000 de tone. Imensa masă îl face cel mai mare organism de pe Pământ.

Plopul tremurător tinde să formeze grupuri de clone și în alte părți, dar ceea ce îl face interesant pe Pando este mărimea sa enormă. Cele mai multe grupuri clonale de plop din America de Nord sunt mult mai mici, în vestul SUA având în medie 1,5 ha.

Pando există de milenii, probabil 14, deși cele mai multe tulpini trăiesc cam 130 de ani. Longevitatea și depărtarea au făcut din el un întreg ecosistem de 68 de specii de plante și animale care au evoluat adăpostite la umbra lui. Ecosistemul depinde de plopi, care trebuie să rămână sănătoși și verticali. Deși Pando este protejat de US National Forest Service și nu este în pericol să fie tăiat, este în pericol de dispariție din cauza mai multor alți factori.

Căprioarele mănâncă lăstarii

Pășunatul în exces al căprioarelor și elanilor este cea mai mare îngrijorare. Lupii și pumele au ținut odată sub control efectivele, dar turmele sunt acum mult mai mari, de când au cam dispărut prădătorii. Căprioarele și elanii tind să se adune în Pando, unde protecția pădurii le ascunde de vânători.

(Foto: Prietenii lui Pando, oferită de autor)

Când copacii bătrâni mor sau se prăbușesc, lumina ajunge la sol și stimulează creșterea de noi tulpini clonale, dar când animalele le mănâncă vârfurile, acestea mor. De aceea, pe mari porțiuni din Pando este puțină regenerare. Excepția este o zonă care a fost împrejmuită cu gard acum câteva decenii ca să poată fi îndepărtați copacii căzuți. Aria împrejmuită a exclus căprioarele și elanii și regenerarea de tulpini clonale a luat avânt, densitatea dându-i numele de „grădină cu bambuși”.

Bolile și schimbarea climei

Tulpinile bătrâne din Pando sunt afectate de boli ale plantelor. În timp ce aceste boli au apărut și au evoluat de milenii în grupuri de plopi, nu se știe care va fi efectul lor pe termen lung asupra ecosistemului, dată fiind regenerarea redusă și lista în creștere permanentă de alte presiuni asupra gigantului clonal.

Amenințarea cu creșterea cea mai rapidă vine de la schimbarea climei. Pando a apărut după ultima eră glaciară și s-a bucurat de atunci de o mare stabilitate a climei. Să precizăm că se află într-o regiune alpină înconjurată de deșert, așa că nu este ferit de călduri și secetă. Dar schimbarea climei amenință mărimea și durata de viață a arborelui, ca și a întregului ecosistem pe care-l găzduiește.

Deși nu s-au făcut studii științifice specifice pe Pando, grupurile de plopi se confruntă cu presiuni legate de schimbarea climei, ca penurie de apă (Fish Lake este în apropiere, dar nu suficient de aproape pentru sistemul de rădăcini al arborelui) și căldură mai devreme în an, care îngreunează formarea de noi frunze și duc la scădere a boltei verzi. Pando va face eforturi să se adapteze la schimbările rapide și să-și mențină dimensiunea, în condiții de competiție mai aprigă pentru resursele de apă în scădere, temperaturi care tind spre recorduri de maxime în timpul verii și incendii de pădure.

Următorii 14.000 de ani

Dar Pando este rezistent și a supraviețuit unor schimbări rapide de mediu, mai ales când coloniștii europeni au început să se stabilească în zonă în scolul al 19-lea sau după dezvoltarea rapidă a activităților recreative în secolul trecut. A avut de-a face și în trecut cu boli, incendii de pădure și pășunat și rămâne cel mai mare organism recunoscut științific din lume.

În ciuda tuturor motivelor de îngrijorare, există speranțe în vreme ce oamenii de știință vor descifra secretele robusteții lui Pando, iar grupuri conservaționiste și pădurarii lucrează pentu protejarea arborelui și a ecosistemului asociat. Un nou grup, intitulat Prietenii lui Pando, urmărește să facă arborele accesibil virtual tuturor prin 360 de înregistrări video.

Sunt clipe uimitoare de plimbare pe sub tulpinile mature care tremură sub adierea blândă, sau printre noile tulpini din „grădina cu bambuși” și chiar prin poienile încântătoare din mijloc. Flori sălbatice și alte plante cresc pe sub bolta umbroasă, iar insecte polenizatoare, păsări, vulpi, castori și căprioare completează ecosistemul creat de Pando.

Sunt clipe care ne amintesc că avem plante, animale și ecosisteme care merită să fie protejate. În Pando avem ocazia rară de a le proteja pe toate trei.