Parentingul neimplicat este cel mai dăunător pentru copii. Ce înseamnă și care sunt efectele pe termen lung

I se mai spune parenting indiferent sau neglijent și se caracterizează printr-o implicare emoțională scăzută a părinților, pusă laolaltă cu lipsa de supraveghere și sprijin oferite copiilor. Detaliem cum se poartă acești părinți cu copiii lor și ce riscă cei mici pe termen scurt și mai departe în viață.

Dintre toate stilurile parentale, parentingul neimplicat – uneori numit parenting neglijent sau indiferent – este considerat cel mai dăunător. Se caracterizează prin neglijare și lipsă de reacție la nevoile copilului. Părinții neimplicați sunt reci, indiferenți și nepăsători. Fac doar minimul necesar pentru a satisface nevoile fizice, emoționale și sociale de bază ale copiilor lor. Copiii, practic, se cresc singuri.

Parentingul neimplicat – cel mai dăunător stil de a crește copii

Stilul de parenting neimplicat are cele mai dăunătoare efecte asupra dezvoltării copilului, potrivit cercetărilor. Adesea se vorbește de el ca fiind abuziv. Potrivit mai multor studii, inclusiv un studiu din 2011, care a urmărit timp de 12 ani 1.049 de copii cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani, s-a descoperit că copiii părinților neimplicați au fost cei mai vulnerabili la dezvoltarea comportamentului antisocial în timp.

Efectele parentigului neimplicat asupra copiilor includ stima de sine scăzută, tulburări emoționale, agresivitate și violență crescute dar și performanțe școlare scăzute, precum și tulburări mintale care se pot perpetua la generațiile următoare.

Există mai multe tipuri este parentingul neimplicat

Părinții neimplicați pot fi clasificați în funcție de gradul de neimplicare sau după diferențele de motivație. Când se bazează pe gradul de neglijare, parentingul neimplicat include părinți neatenți, neimplicați și neglijenți.

• Parenting nepăsător. Aceasta este cea mai severă formă de parenting neimplicat, în care nevoile de bază, cum ar fi hrana, adăpostul și îngrijirea medicală lipsesc, iar nevoile emoționale și de dezvoltare sunt ignorate.
• Parentingul dezinteresat sau indiferent. Părinții sunt distanți din punct de vedere emoțional, oferind puțină îndrumare sau deloc, fără să ofere sprijin sau supraveghere copiilor, deși pot oferi nevoile de bază. Mai sunt numiți „părinți reci”, pentru că sunt prezenți fizic, dar indisponibili emoțional.
• Parentingul distrat/neatent. Părinții sunt interesați de alte priorități, cum ar fi munca sau propriile nevoi, ceea ce duce la o lipsă de atenție față de copiii lor.

Parentingul neimplicat poate fi, de asemenea, intenționat sau fără intenție:

• Neimplicat fără intenție. Ne referim la situațiile în care părinții pot să nu aibă cunoștințele, abilitățile sau resursele necesare pentru a fi implicați eficient în creșterea copiilor, din cauza unor factori precum sărăcia, problemele de sănătate mintală, munca sau limitările personale.
• Neimplicat intenționat. Când părinții optează în mod deliberat pentru o implicare minimă, adesea conduși de indiferență, convingeri personale sau dorința de a evita responsabilitățile.

Rezultatele unui studiu care a monitorizat efectele celor 4 stiluri de parenting arată că lipsa implicării mamei în creșterea și dezvoltarea copilului are rezultate semnificativ mai proaste pentru copilul al cărui tată este neimplicat.

Cum se manifestă un părinte neimplicat

În linii mari, un astfel de părinte este interesat doar de propria persoană. Comunică puțin și este, din punct de vedere emoțional, detașat de copilul lor. Este aproape absent din viața celui mic și singurele momente în care intervine sunt atunci când copilul „intră în bucluc”. Parentingul neglijent îl face pe copil să se simtă ca o povară pentru părinte. Mai mult, copilul poate deveni insensibil, rigid și indiferent la adresa celorlalți, așa cum au fost și părinții lui cu el.

Iată câteva exemple de situații care arată acest tip de parenting:

• 1. Părintele este nereceptiv: nu răspunde nevoilor de bază ale copiilor și se așteaptă ca aceștia să aibă grijă de ei înșiși.
• 2. Nu oferă îndrumare: nu își învață copilul cum să se comporte. Nu impune standarde și nu cere nimic copilului.
• 3. Ignoră nevoile emoționale: nu oferă alinare copilului aflat în suferință.
• 4. Petrece foarte puțin timp cu copilul: nu îi place să petreacă mult timp cu copilul sau ignoră încercările copilului de a interacționa.
• 5. Este neimplicat în activitatea școlară a copilului: nu manifestă interes pentru aceasta și nu participă la ședințele de consiliere părinte-profesor.
• 6. Ignoră problemele de sănătate: ignoră semnele de boală ale copilului sau nu se îngrijește pentru a duce copilul la medic.
• 7. Neglijează disciplina: nu stabilește reguli sau nu îi pasă de comportamentul problematic al copilului.
• 8. Nu supraveghează copilul: lasă copilul mic singur acasă, fără supraveghere.
• 9. Nu ia în considerare etapele de dezvoltare ale copilului: nu îi pasă de progresul dezvoltării copilului, cum ar fi mersul sau vorbire.
• 10. Încalcă promisiunile: face frecvent promisiuni copilului, dar nu le respectă.
• 11. Nu oferă afecțiune: nu-i arată copilului iubire și nu își face griji pentru viața lui.

Care sunt efectele parentingului neimplicat asupra copiilor

Deși mulți copii crescuți de părinți neimplicați devin independenți și sunt, de obicei, rezistenți și chiar mai autosuficienți decât copiii care au fost crescuți după alte stiluri de parenting, aceste abilități sunt dezvoltate din necesitate. Studiile au descoperit că copiii crescuți în acest stil parental pot avea dificultăți în gestionarea sentimentelor, nu dezvoltă mecanisme emoționale sănătoase de adaptare și pot avea atât provocări academice, cât și sociale. Aceste dificultăți pot dura până la adolescență și după aceea.

Efectele parentingului neimplicat asupra copiilor pot include:

• Stimă de sine scăzută. Copiii cu părinți neimplicați au adesea o stimă de sine scăzută și cred că nu sunt neiubiți. Un studiu din 2020, realizat de Universitatea din Valencia, Spania, pe 969 de adolescenți, a confirmat că tinerii cu părinți neimplicați a o stimă de sine mai scăzută.
• Dereglare emoțională. Copiii neglijați emoțional tind să aibă mai puține abilități de reglare emoțională și să se bazeze mai mult pe suprimarea gândurilor când se confruntă cu stresul zilnic.
• Agresivitate. Același studiu amintit mai sus a arătat și că acești copii au prezentat un comportament dezadaptativ, modificat, devenind agresivi. O revizuire meta-analitică pe 48 de studii și 28.097 de copii, publicată în Developmental Review, în 2011, a arătat rezultate similare.
• Performanță academică scăzută. Potrivit studiului „Impactul stilului parental asupra rezultatelor educaționale ale copiilor din Statele Unite”, din 2016, copiilor crescuți de părinți neimplicați le crește riscul de a abandona liceul.
• Abuz de substanțe. Copiii neglijați sunt mai susceptibili de a dezvolta abuz de substanțe.
• Risc de tulburări mintale. De asemenea, este mai probabil să dezvolte probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia și tulburarea de personalitate borderline.
• Transmitere a stilului de parenting în care au crescut. Copiii neglijați au un risc de 2,6 ori mai mare să devină neglijenți față de proprii copii și sunt de două ori mai susceptibili de a fi abuzivi fizic, potrivit unui studiu realizat la Universitatea de Femei din Seul.

Care sunt avantajele parentigului neimplicat

Toate studiile, în număr covârșitor, arată că parentigul neimplicat are un impact negativ semnificativ asupra dezvoltării și bunăstării copiilor și că nu există niciun argument în favoarea lui. Cu toate acestea, unii ar putea crede că independența și autosuficiența, precum și reziliența pe care o capătă copiii crescuți de părinți neimplicați ar putea fi considerate avantaje. Însă pentru că aceste beneficii rezultă, în acest caz, din neglijare, izolare emoțională și nesiguranță, prețul este unul mult prea mare pentru a le considera potrivite în educația copiilor. Ele nu neagă impactul negativ al părinților neimplicați asupra copiilor.

De ce ajung părinții să-și neglijeze copiii?

Părinții neimplicați care își neglijează copiii provin adesea din familii disfuncționale, unde au avut și ei, la rândul lor, părinți neglijenți. Stilul neglijent se întâlnește, cu preponderență, la persoanele consumatoare de alcool sau droguri, la părinții cu probleme de sănătate mintală, depresivi, dar și la persoanele narcisiste. Dr. Laura Markham este de părere că acest tip de parenting este din ce în ce mai întâlnit, fiind prezent inclusiv în cazul părinților preocupați de viața profesională, care îți neglijează copiii și le oferă bani, în loc de atenție.

Sursa foto: Dreamstime.com