Pedalăm în gol. Când vor merge românii pe bicicletă ca olandezii
Bicicleta a devenit în timpul pandemiei mult mai populară, iar acest lucru s-a văzut atât pe străzile din București, cât și în celelalte mari orașe ale țării. Însă cicliștii se lovesc în continuare de lipsa unei infrastructuri dedicate lor.
Reini Stadler, specialist în mobilitate urbană, analizează motivele pentru care autoritățile bat pasul pe loc și propune o serie de soluții bazate pe bunele practici din țările „bicicliste”.
Să luăm exemplul Bucureștiului, unde într-un an de zile autoritățile au avut o singură inițiativă – să transforme Calea Victoriei într-o zonă pietonală pe timp de weekend, un lucru deloc nou. Astfel, nici vorbă de noi kilometri de piste de bicicletă care să fie și funcționali.
În teorie, în Capitală s-au construit 122 de kilometri de piste între anii 2008 și 2010, în valoare de 11 milioane de euro. Doar că, surpriză, doi ani mai târziu mare parte din pistele de bicicletă au fost desființate de Poliția Rutieră pentru că nu respectau normele de siguranță rutieră. Astfel, potrivit ultimelor date analizate de asociația Optar, Bucureștiul are în jur de 17 kilometri conformi de piste de bicicletă, însă standardul de calitate diferă de la pistă la pistă.
Lipsa infrastructurii pentru bicicliști este unul dintre principalele motive pentru care românii preferă în continuare automobilul propriu, arată specialiștii în mobilitate urbană.
În situații similare s-au aflat la un moment dat și țări care au dezvoltat, de atunci, o adevărată cultură a bicicletei. Cum au reușit state precum Olanda și cele nordice să fie campioane în acest domeniu, dar și unde au greșit administrațiile din România, ne-a explicat în următorul interviu Reinhold Stadler, consultant specializat în soluții alternative de mobilitate urbană. ”Reini” a predat la Facultatea de Urbanism din cadrul Universității de Arhitectură „Ion Mincu” din București și este implicat în dezvoltarea strategiilor de dezvoltare urbană pentru mai multe orașe mari din România.
Crezi că pandemia i-a făcut pe români să meargă mai mult pe bicicletă? Izolarea i-a îndemnat să iasă mai mult la mișcare?
Cercetarea se poate face, și se vede și în statistici, și în datele de la Google, dar cel mai bine se vede în piață. Tot ce înseamnă bicicletă este blocat. Furnizorii au comenzile deja blocate pentru la anul. S-a ajuns la un nivel atât de mare încât în Germania până și cei care comercializează biciclete foarte scumpe au stocurile epuizate. A fost o cerere foarte mare, în special pe electric și pe bicicletele sport. Probabil că lumea și-a dat seama de beneficiile mișcării. E un avantaj destul de mare care a dus la o creștere considerabilă a deplasărilor cu bicicleta. Numai că noi nu am făcut nimic. Toate orașele din lume au amenajat piste, chiar și informale, noi nimic. Din ce știu Aradul e printre foarte puținele orașe care a făcut două străzi pietonale ca să susțină industria HORECA locală. În rest a fost un somn crunt pe partea de măsuri.
De ce nu merg românii suficient pe bicicletă, ca nordicii sau ca olandezii?
În cazul Olandei s-au întâmplat mai multe schimbări, cu mulți ani în urmă, în anii ‘60-’70. S-au produs niște schimbări prin care pe de o parte trecem și noi. Au prins un boom economic, o creștere mare a puterii de cumpărare, au prins perioada de industrializare în masă, aveau mai mulți bani pentru autoturisme mai ieftine, care au venit în contrabalans cu criza petrolului și cu un număr foarte mare de accidente rutiere. Ei au avut infrastructură pentru biciclete înainte pe care au desființat-o în dauna benzilor pentru autoturisme.
Ei s-au folosit de mai multe lucruri. Mai întâi o campanie cu privire la numărul mare de accidente, cum avem acum pe pachetele de țigări. De asemenea au avut planuri mari prin care se resistematizau orașele pentru autoturisme, urmând modelul orașelor din America de Nord (vezi Amsterdam cu Jokinen Plan). Dar a ieșit un plan care trebuia să demoleze un număr mare de clădiri din patrimoniul istoric. Acel lucru a creat un impact în societate: oamenii au ieșit în stradă că nu vor să se dărâme clădiri pentru mașini și au renunțat la plan. Și toate aceste lucruri s-au cuplat și cu conștientizarea de mediu. Chiar atunci s-a creat conceptul de dezvoltare durabilă. Din aceste trei lucruri s-a creat acest „switch” înapoi către mersul cu bicicleta.
INTERVIURILE HotNews.ro