PIB-ul a fost anul trecut cu 9,1 miliarde lei mai mic decât estimau autoritățile. La cât a urcat deficitul bugetar

Astăzi a fost publicat PIB-ul pe 2018. Știam de luna trecută care este creșterea economică, nici 5,5% cat credeau autoritățile la începutul anului trecut și nici 4,5% cât au estimat ulterior. A fost 4,1%. Informația importantă de astăzi nu se află în comunicatul INS, ci în combinația acestuia cu execuția Finanțelor. Astfel, noul deficit bugetar este de 2,9% din PIB, nu 2,88%, pe metodologia cash.

Ce urmează? Așteptăm datele de la Eurostat pentru a vedea dacă am depășit deficitul pe metodologia europeană. Daca da, urmeaza procedura de deficit excesiv.

Acum toată situatia ne duce la bugetul pe 2019 trimis, în cele din urmă, de președinte la Parlament. Pe ce este construit? Pe o fantezie de crestere economică, mai mare decât anul trecut. Cică crește economia cu 5,5%. Da, și eu, daca vreau, pot să scriu pe o hârtie că mâine îmi cresc aripi și zbor. Pe hârtie scrie, în practică nu se va întâmpla niciodată.

Cei care cred că PSD e supărat ca a retrimis Președintele bugetul în Parlament, să se mai gândească. Cu cât întârzie mai mult, cu atât reușesc să se încadreze în deficit, pentru că nu au bani de investiții. Aceștia sunt, asa cum am explicat, doar pe hâătie. Vă dați seama ce ar fi însemnat aplicarea bugetului de la 1 ianuarie? Acum nu mai eram pe excedent, care e oricum sub nivelul din anul 2011 și de trei ori mai mic decât anul trecut, ci pe un deficit, de parcă ne aflăm în criză economică mondială.

Si acum sa va spun o poveste reală, tot pe subiectul bugetului pe 2019. Ieri eram la coada la spital, iar două doamne, trecute de 50 de ani, fără cunoștințe economice, purtau o discutie. Chiar dacă nu înțelegeau economia și spuneau lucruri fără sens, aveau o viziune, cumva reală, asupra situatiei politice și a bugetului. Discutau despre faptul că alocațiile trebuie crescute, că sunt prea mici acum, iar daca întorarce bugetul la „parlamentarii aia multi, cu pensii speciale, atunci înseamna că bugetul nu e bun”. O doamna chiar a spus: „Pai, de ce au dat lege că se măresc alocațiile, daca nu aveau bugetul aprobat de presedinte? Si asa au votat din greșeală alocațiile, că nici nu știu ce voteaza, astia”.

Cam așa este văzută situatia politică și economică „la firul ierbii”.

Mai departe a alunecat discutia către șerpii casei, pentru că una dintre doamne trăiește la ieșirea din capitală, și inteligența sobolanilor, deci neimportant din punct de vedere al subiectului.

Revenind la PIB, iată ce arată datele publicate, joi, de Statistică:

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2018 a fost de 940,47 miliardelei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,1% faţă de anul 2017. (Comisia Națională de Prognoză estima 949,6 miliarde lei și o creștere reală de 4,5%).

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,2% contribuind cu 3,3% la creşterea PIB.

O contribuţie negativă la creşterea PIB au avut-o:

– Formarea brută de capital fix, cu o contribuţie de -0,7%, consecinţă a reducerii cu 3,2% a volumului său;

– Exportul net (-1,8%), consecinţă a creşterii cu 4,7% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 8,6%.

Pe categorii de resurse

La creşterea PIB, în anul 2018 faţă de anul 2017, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri:

– Industria (+1,0%), cu o pondere de 23,7% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,1%;

– Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,7%), cu o pondere de 18,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,9%;

– Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,4%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,4%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (9,9%);

– Informaţiile şi comunicaţiile, (+0,4%), cu o pondere de 5,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,0%;

– Activitătile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,4%), cu o pondere de 7,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,7%;

– Impozitele nete pe produs (+1,0%), cu o pondere de 9,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,1%.

Construcţiile au avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,3%) ca urmare a reducerii volumului lor de activitate cu 5,6%.