Sari direct la conținut

Povești spumoase din București: gloria și decăderea „Luther”, berea Casei Regale

B365.ro
Bucureștiul vechi (1944): Strada Lipscani - Banca Națională, Foto: AGERPRES FOTO/ARHIVA
Bucureștiul vechi (1944): Strada Lipscani - Banca Națională, Foto: AGERPRES FOTO/ARHIVA

În 1866, în București venea din Germania un tânăr de 25 de ani, pe numele său Erhard Luther. Avea în minte un plan clar: să facă aici o bere după o anume rețetă de la el din țara natală.

Pentru asta, Luther a făcut mai întâi cursuri de meșter berar la o altă fabrică din București – Czipser. Un an mai târziu, împreună cu un alt împătimit al hameiului, pe numele său Ciopech, a deschis în Capitală o berărie mică. Într-un final, afacerea celor doi a falimentat, însă visul lui Luther încă trăia.

Între timp, Erhard Luther a cunoscut-o pe Sophia Kaltmayer, s-a căsătorit cu ea și, în 1868, a cumpărat un teren de la Iancu Rosseti, vornic la acea vreme. Terenul se afla la periferia Bucureștiului, în vest, pe lângă Șoseaua Basarabilor, lângă moșia Grant, iar aici se afla deja o făbricuță încă din 1866.

E locul unde, în 1869, aici este ridicată impresionanta fabrică de bere „Luther”. Era printre primele fabrici de bere din România, iar în București avea să rivalizeze pe rând cu cea a lui Johann Kube (1806), a lui Krebs, Oppler, Gib sau Bragadiru.

Succesul lui Luther nu a întârziat să apară. Berea, realizată la fel ca la ea acasă în Germania, era extrem de apreciată în țară, astfel că fabrica lui Erhard Luther a devenit furnizor brevetat al Curții Regale a României. Mai mult, neamțul primește în 1884 cetățenia română și medalia Serviciul credincios cl. I și obține medalia de aur și Diploma de onoare a Expoziției cooperatorilor.

Citește, pe B365.ro, despre moartea fulgerătoare a lui Luther și soarta afacerii lui la un moment dat extraordinare.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro