Presa despre batalia uninominalului
Executivul urgenteaza procedurile pentru asumarea votului uninominal, care ar putea fi validat de catre guvern la inceputul saptamanii urmatoare, scrie Romania Libera.
Pana la promulgarea legii raman in joc doua variante de uninominal, una apartinand presedintelui si cealalta guvernului, pe care le analizeaza EvZ.
Ziarul Cotidianul afirma ca versiunea lui Basescu si-a dovedit ineficienta in tarile europene.
Dincolo de bataliile politice organizarea unui referendum pentru votul uninominal concomitent cu euroalegerile ar ridica numeroase probleme organizatorice, sustine Adevarul.
Asumare accelerata
La doua zile dupa ce conducerea PNL a decis ca Executivul sa-si asume raspunderea pe proiectul de lege privind votul
uninominal si la o zi dupa ce presedintele a anuntat semnarea decretului pentru organizarea referendumului, Guvernul a aprobat, in sedinta de ieri, actul normativ in varianta proiectului elaborat de Asociatia Pro Democratia, astfel cum a fost modificat si aprobat de Comisia de cod electoral. Proiectul de lege va fi prezentat luni celor doua Camere, reunite in sedinta comuna.
Dupa un scandal legat de graba cu care liberalii au vrut sa impuna ca momentul asumarii sa fie mai rapid, Birourile Permanente au decis ca pana sambata parlamentarii au posibilitatea formularii de amendamente. S-a decis ca luni va fi convocata o sedinta comuna. Asumarea raspunderii este al doilea punct pe ordinea de zi.
Primul subiect se va referi la impartirea timpilor de antena pentru campanie. S-a stabilit inclusiv calendarul motiunii de cenzura, daca se va depune. Ar urma sa fie prezentata pe 5 noiembrie si dezbatuta si votata pe data de 8 noiembrie.
Daca sunt aduse propuneri de modificare la proiectul pentru care Guvernul isi asuma raspunderea, ramane la latitudinea Executivului daca si in ce masura le inglobeaza in proiectul de lege, fara a exista vreo obligativitate de a fi receptiv la amendamentele parlamentarilor. Oricum, se vor trimite in jur de 300.
Daca in termenul de trei zile se depune o motiune, initiata de cel putin un sfert din numarul total al senatorilor si deputatilor, pentru demiterea Guvernului este necesara adoptarea acesteia cu votul majoritatii „alesilor”. Daca dupa expirarea celor trei zile nu a fost depusa motiune de cenzura, proiectul de lege se considera a fi adoptat si se trimite spre promulgare presedintelui tarii.
Acesta are insa posibilitatea de a cere celor doua Camere reexaminarea proiectului de lege sau de a solicita Curtii Constitutionale examinarea din perspectiva Legii fundamentale.
Sistemul lui Basescu-Partidele mici si medii risca sa nu mai intre in parlament
Presedintele Traian Basescu s-a grabit sa i-o ia inainte premierului Calin Popescu-Tariceanu cu o propunere oficiala de sistem electoral bazat pe votul uninominal, desi nu are deocamdata pe masa decat o schita de lucru. Potrivit unor surse politice apropiate sefului statului, Basescu a trasat doar in linii vagi sistemul pe care l-a propus electoratului pentru referendum.
In principiu, s-a stabilit doar ca numarul de parlamentari ar putea ramane acelasi (322 de deputati si 137 de senatori), fiecare va fi ales intr-o circumscriptie uninominala, dupa algoritmul scrutinului pentru primarie, fara niciun fel de compensare a partidelor care obtin un numar insemnat de voturi, dar nu si mandate in parlament.
Daca varianta guvernului va ajunge intre timp la Cotroceni pentru promulgare, sustin sursele citate, presedintele va retrimite proiectul in parlament, la reexaminare. Criticile sale ar viza acordarea mandatelor compensatorii pe baza listei de partid, dar si faptul ca nu au fost inca creionate colegiile uninominale.
Marele avantaj al sistemului majoritar ar fi crearea fara dificultati a unei majoritati politice stabile. Pe de alta parte, exista insa riscul ca electoratul partidelor mici sau chiar medii sa nu mai fie reprezentat in parlament.
Sistemul lui Tariceanu-Premiaza cu locuri in parlament atat castigatorii, cat si perdantii
Sistemul de vot adoptat ieri de guvernul Tariceanu, prin procedura asumarii raspunderii este un sistem de vot mixt, un amestec intre votul pe lista si cel uninominal.
In sistemul de vot mixt adoptat de guvern, doar jumatate dintre deputati si senatori sunt alesi direct prin vot uninominal, in timp ce cealalta jumatate sunt alesi pe lista. Scrutinul majoritar impune drept regula ca mandatele sa fie castigate de candidatul care ia cele mai multe voturi, in timp ce candidatii clasati pe locul doi sau trei nu primesc nimic.
Principiul compensarii
Criticii votului uninominal invoca faptul ca in parlament ajung doar exponentii optiunilor majoritare, in timp ce optiunile minoritare nu vor avea reprezentare, chiar daca intrunesc doar cu un vot mai putin decat cele ale castigatorilor.
Din acest motiv s-a apelat la o combinare a tipului de vot uninominal cu reprezentare proportionala. Regula acestui tip de sistem electoral impune ca fiecare partid sa primeasca un numar de mandate proportional cu procentul de voturi obtinute, chiar daca la votul direct uninominal a castigat mai putine. Este ceea ce se numeste principiul compensarii.
Proiectul adoptat de guvern prevede ca teritoriul Romaniei sa fie impartit in 62 de colegii uninominale la Senat si 145 la Camera. In fiecare dintre colegii se pune la bataie cate un mandat de senator si deputat. Acestea sunt disputate prin vot uninominal si sunt castigate de candidatii cu cel mai mare numar de voturi, daca partidul din care fac parte intruneste 5a din voturi la nivel national.
Daca nu, nu obtin nimic. In faza a doua, a compensarii, are loc distribuirea celeilalte jumatati din numarul de mandate, adica inca 62 de senatori si 145 de deputati. Aceste mandate sunt distribuite fiecarui partid in asa fel incat, per total, fiecare formatiune sa aiba un numar de mandate proportional cu procentul de voturi.
Concret, aceste mandate se vor duce catre acei candidati care au pierdut la votul uninominal lupta in colegii, clasandu-se pe locurile doi sau trei.
„Cistigatorul ia tot“, un sistem pe cale de disparitie in Europa
In Europa, doar Marea Britanie si Franta mai folosesc sisteme uninominale majoritare pentru alegerea parlamentarilor, iar varianta propusa de Basescu este cea franceza, presupunind doua tururi. Franta insa se pregateste sa renunte la acest sistem, pentru a asigura o mai buna reprezentativitate a voturilor in Parlament.
Principiul de baza al uninominalului majoritar este „cistigatorul ia totul“ si permite majoritatii stabile guverne puternice. Alegatorul are un singur vot, iar fiecare circumscriptie are un singur cistigator. Acest sistem conduce insa, potrivit unui studiu al Pro Democratia, la nereprezentarea acelui segment din electorat care a votat contra candidatului invingator.
Pe de alta parte, in cazul scrutinului cu mai multe tururi, cum este si cel propus de Basescu, daca primul tur este puternic conflictual, al doilea tur presupune realizarea unor aliante „ad-hoc“ sau chiar a unor coalitii ulterioare la guvernare.
Si nu intotdeauna realizarea acestor aliante porneste de la inrudirile sau de la asemanarile de programe politice ale celor ce realizeaza astfel de aliante, se arata in studiul APD.
Sistemul mixt reprezinta o combinare a celui uninominal cu cel proportional, folosit in prezent in Romania. Alegatorul are doua voturi: unul in cadrul unui scrutin pe lista si unul in cadrul unui scrutin uninominal. Proportiile intre ponderea parlamentarilor desemnati pe sistem uninominal si a celor alesi pe baza de lista difera de la o tara la alta.
„Acest sistem rezolva intr-o maniera acceptabila atit problema reprezentarii alegatorilor in organele legislative, cit si formarea majoritatilor necesare guvernarilor stabile”, sustine studiul Pro Democratia. Ungaria si Lituania folosesc in prezent sisteme mixte.
Probleme organizatorice
Alegerile europene si referendumul privind votul uninominal dau batai de cap Prefecturii Capitalei. „Legislatia dupa care se organizeaza alegerile europarlamentare si referendumul difera, ceea ce implica o modificare de actiune.
Organizarea referendumului in aceeasi zi cu alegerile pentru Parlamentul European ar insemna dublarea sectiilor de vot deja infiintate si cresterea costurilor cu circa 80%”, a declarat pentru „Adevarul” prefectul Catalin Deaconescu.
Sectiile de vot ar urma sa aiba, potrivit lui Deaconescu, o infrastructura pentru europarlamentare si alta pentru referendum. Legea spune ca, la alegerile pentru Parlamentul European, sectiile de votare au in componenta sapte membri, un presedinte si un vicepresedinte. Pentru referendum, alaturi de cei sapte membri este prevazut numai un presedinte.
Lipsa de personal
Prefectul precizeaza ca organizarea simultana a scrutinelor se va face cu acelasi personal tehnic. „Noi la prefectura avem 30 de persoane. Mai avem si un numar de 35 de statisticieni, cam tot atatea calculatoare si sunt proceduri de vot si de calcul diferite”, a adaugat Deaconescu. Alta problema mai este si modul in care se organizeaza birourile electorale.
La europarlamentare, presedintii sectiilor de votare trebuie sa se duca cu procesele-verbale la sectoare, unde vor fi birourile electorale. La referendum, procesele-verbale trebuie duse la un singur birou electoral, care ar putea fi la Circul de Stat sau la Sala Polivalenta, pentru a face fata celor aproape 1.500 de sectii de votare din Capitala.
„Este dificil sa gasim presedinti si loctiitori pentru alegeri si presedinti pentru referendum, asta ar insemna circa 4.000 de juristi apolitici, angrenati in aceste activitati”, explica prefectul.
INTERVIURILE HotNews.ro