Sari direct la conținut

Presa rusa: Participarea Romaniei la South Stream ofera Gazprom camp de manevra in negocierile cu Bulgaria

HotNews.ro

Romania a confirmat interesul pentru participarea la proiectul South Stream. Bucurestiul a transmis deja Moscovei toate documentele necesare pregatirii documentatiei tehnico-economice. In opinia observatorilor, acest lucru va curata, pentru Gazprom, un anume camp de manevra in negocierile cu Bulgaria, scrie RBK Daily. Eventuala participare a Romaniei la proiectul South Stream poate asigura Gazpromului o oarecare libertate de manevra in cazul in care apar probleme cu aprobarea proiectului de catre Bulgaria, crede analistul Vitali Kriukov, de la firma de consultanta si investitii Kapital.

In plus, acest lucru poate deveni un fel de atu in tratativele cu partea bulgara. In orice caz, atragerea unui numar cat mai mare de tari in acest proiect, ii ridica statutul si permite Gazpromului sa-si consolideze pozitiile pe piata europeana, a concluzionat expertul.

Aleksandr Shtok, de la firma 2K Audit, aminteste ca dupa schimarea guvernului, Bulgaria a inceput sa revizuiasca activ realatiile sale cu Rusia. In primul rand, acest lucru se refera la proiectele energetice comune, desi Sofia nu are o pozitie clara. „Cu alte cuvinte, Bulgaria nu spune nici da, nici ba, astfel ca nu permite nici realizarea proiectului, nici nu garanteaza inceperea lucrarilor. Oficial, pozitia Bulgariei este de reviziuire a acordurilor cu Rusia. Este evident ca este vorba de o revizuire cu scopul de a obtine cat mai multe avantaje de pe urma colaborarii cu Moscova. Problema tarifelor, ridicata cu prilejul vizitei lui Miller, confirma aceasta supozitie”, a apreciat analistul.

Prin traditie insa, Gazprom adopta o pozitie dura in cazul in care partenerii incep sa revizuiasca acorduri si, in opinia lui Shtok, Bulgaria nu va face exceptie. Gazprom nu va accepta o crestere semnificativa a tarifului de tranzit – pana la nivelul celui ucrainean, care este de 2,78 dolari mia de metri cubi la 100 km. „Tinand cont de modul in care s-a schimbat atitudinea Bulgariei fata de proiectele rusesti, este de presupus ca Gazporm a inceput sa caute variante de rezerva in eventualitatea ca cerintele Sofiei vor creste pana la absurd. Iar Romania poate fi aceasta varianta”, considera analistul.

In acelasi timp, Aleksandr Eremin, de la Finam, nu exclude posibilitatea ca, la un moment dat, Romania sa devina la randul ei o tara problema. „Multe depind de pozitia puterii de la Bucuresti fata de Gaprom, fata de Rusia, in general”. Dmitri Shiriaev, de la Finekspertiza, este de parere ca lucrurile nu trebuie dramatizate gandind la cresterea numarului de tari de tranzit. „In primul rand, gazul livrat prin Ucraina ajunge la clienti traversand alte tari, inclusiv Romania si Bulgraia. In al doilea rand, ocolind Ucraina, Gazprom reduce numarul tarilor de tranzit, scapand, totodata, de cea mai mare si mai traditionala bataie de cap. In al treilea rand, trebuie avut in vedere si un posibil scenariu cu state furnizoare alternative: conducta rusa ar putea iesi direct pana la fiecare dintre cele doua state rivenare, iar traseele de transport vor varia in functie de dependenta de o anumite conjunctura din fiecare directie”.

Ocolirea Bulgariei prin Romania va atrage dupa sine o modificare a intregului traseu, crede analistul Dmitri Aleksandrov, de la Unilever. „In cazul de fata trebuie trasa o ramificatie in Grecia. Dar isi pierde rostul ramificatia spre Serbia. Traseul trebuie impartit, intr-un fel sau altul. Fie tragem toata conducta prin Romania spre Serbia si, mai departe, spre Ungaria si Austria, fie directionam totul spre Grecia, iar de acolo in toate celelalte directii de pe vectorul nordic, de unde facem o ramificatie spre Romania. Din punct de vedere georgrafic, Bulgaria poate fi ocolita”, a spus analistul, precizand ca toate aceste variatiuni pe aceeasi tema nu vor duce la o scumpire a South Stream.

„Singura chestiune care s-ar putea ridica sunt zonele economice din Marea Neagra. Exista un punct de intersectare a granitelor acestor zone – ale Turciei, Bulgariei, Romaniei si Ucrainei. Cursul este direct spre aceste frontiere. Se va impune, prin urmare, o reglementare”, a avertizat analistul.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro