Prețurile la energie, prea mari pentru cât de mici sunt veniturile / România este pe locul 3 în Europa la dificultatea de a plăti utilitățile

România se află la sfârșitul anului 2023 în jumătatea de sus a valorii prețurilor energiei electrice și gazelor naturale pentru consumatorii casnici, se arată în proiectul de strategie energetică elaborat de Ministerul Energiei. Aceasta în ciuda măsurilor de plafonare a prețurilor.

Suportabilitatea prețului este o problemă principală, care se traduce într-un nivel ridicat de sărăcie energetică, se precizează în document.

Sărăcia energetică este mai prezentă în mediul rural, mai ales din cauza stării precare a locuințelor și opțiunilor precare pentru încălzire.

Una din cinci gospodării nu își poate plăti facturile

Conform EUROSTAT, numărul gospodăriilor care au dificultăți în a plăti facturile la utilități în termen de un an, a fost în România de 17,8% în 2022. Practic, România se sitează pe locul 3, după Grecia și Bulgaria. În același timp, la polul opus se află state membre precum, Olanda și Cehia, cu un procent de doar 2%.

Mulți români au o problemă în a-și încălzi locuințele la un nivel adecvat. Mai exact, 15,2% din populația României nu au reușit să mențină un nivel eficient de încălzire în locuințele proprii. Aceștia au dificultăți în a-și plăti facturile de energie electrică, nu își pot încălzi în mod adecvat locuințele sau nu au acces la surse accesibile de alimentare cu energie.

La nivelul UE, valoarea indicatorului citat este 9,3% din populație. Multe gospodarii din Romania utilizează în continuare biomasa pentru asigurarea energiei termice – încălzire și gătit. Înăsprirea controlului asupra masei lemnoase va face ca costul Gcal obținute din biomasa să crească treptat.

Sărăcia energetică a înregistrat o curbă importantă de creștere în 2021 – 2022, în contextul pandemiei și odată cu războiul din Ucraina. Nici măcar măsurile de plafonare-compensare și a subvenționării pentru consumatori vulnerabili nu au ajutat prea mult.

În 2022, 21% dintre gospodării s-au aflat în această situație, dublu față de nivelul din 2021 de 10,5%.

Sistemul de plafonare va fi înlocuit cu ajutoare țintite

Pentru consumatorii vulnerabili, Ministerul Energiei va înființa un grup de lucru interinstituțional, se arată în strategie. Acesta se va ocupa de monitorizarea sărăciei energetice și identificarea precisă a consumatorilor vulnerabili.

În acest moment nu există un mecanism funcțional de identificare a consumatorilor vulnerabili.

Documentul mai arată că actualul sistem de plafonare – compensare, cu aplicabilitate universală, urmează a fi înlocuit cu o abordare țintită. „Subvenționarea costului energiei electrice pentru gospodăriile cu venituri mici sau orice alte scheme de protecție să fie adresate direct celor care au nevoie de acestea”, se precizează în proiectul de strategie energetică.

Schema de plafonare a fost modificată în primăvara acestui an, fiind prelungită până în martie 2025. Chiar dacă piața va fi ținută în continuare sub controlul statului, facturile finale tot nu vor ajunge la nivelul de dinaintea crizei energetice. Acesta în ciuda faptului că prețurile de pe piețele europene au scăzut foarte mult față de nivelurile record din vara lui 2022, din timpul crizei energetice.

Crește numărul europenilor care nu reușesc să-și încălzească eficient locuințele

Anul trecut au fost mai mulți europeni decât în 2022 care nu au reușit să-și încălzească suficient locuințele, arată o analiză a Comisiei Europene. O cauză este și creșterea prețurilor la energie, impactul fiind puternic asupra costului vieții.

Mai exact, 10,6% dintre europeni nu au putut să-și mențină locuințele suficient de calde în 2023. Numărul lor este în creștere cu 1,3% față de 2022, acest lucru fiind pus pe seama facturilor mai mari la energie și influența lor asupra consumatorilor.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, prețurile la energie și gaze naturale au atins, pe piețele europene, niveluri maxime istorice, de peste 10 ori mai mari decât în 2020. Între timp, spre finalul anului 2023, pe piețele europene, prețurile au scăzut până aproape de nivelurile de dinainte de război. Însă, facturile la consumatorii finali sunt în continuare mai ridicate.

Ministerul Energiei a lansat în consultare publică proiectul Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050. Documentul va fi dezbătut până la data de 13 iulie, apoi va fi propus spre aprobare în Guvern.

HotNews.ro a consultat înainte de publicarea acesteia ultima variantă a draftului de proiect.

• Citiți și: România vrea un ritm mai scăzut decât cere UE pentru înverzirea energiei / 2035 – Un nou termen pentru reactoare mici modulare
• Prosumatorii care își pun fotovoltaice pe case vor avea putere cât trei reactoare și jumătate de la Cernavodă
• Dezechilibre tot mai mari în sistemul energetic – cauza căderilor majore de curent / Eolienele au ajuns aproape de un maximum tehnic posibil