Primăvara se anunță mai caldă decât în mod normal, la vară sunt șanse mari să fie secetă. De ce Dobrogea merită o atenție deosebită

​Primăvara promite să fie mai caldă decât în mod obișnuit în România, iar la vară sunt toate șansele să fie caniculă și secetă, ceea ce este îngrijorător mai ales pentru Dobrogea. Ar trebui să ne așteptăm în anii ce vin la episoade intense de ploaie pe termen scurt, iar vara, per total, cantitățile de precipitații vor scădea, a spus într-un interviu pentru HotNews.ro, Roxana Bojariu, climatolog la Administrația Națională de Meteorologie.

Statistica arată că ne-ar putea aștepta o vară cu căldură și secetă

„Primăvara se anunță în toată Europa mai caldă decât în mod obișnuit, chiar dacă semnalul în precipitații nu este foarte clar. Și în România se așteaptă o primăvară mai caldă”, spune Roxana Bojariu.

Este prea devreme să se facă o prognoză despre cum va fi la noi vara lui 2023, însă, după cum arată statistica din verile trecute, pe fundalul încălzirii globale, ne putem aștepta la temperaturi mai ridicate decât normalul perioadei de referință.

„Din păcate, în România avem multe probleme cu resursa de apă, în zona de est și sud-est, mai ales în Dobrogea, iar în aceste zone avem încă secetă pedologică moderată, extremă și severă”, spune climatologul Roxana Bojariu de la ANM.

Ea consideră că ar trebui să se monitorizeze atent situația din Dobrogea, fiindcă dacă acolo sunt probleme cu lipsa ploilor încă din iarnă și din primăvară, sunt șanse mari să rămână acele probleme și pe timpul verii. Dificultăți pot fi și în estul Moldovei, dar în restul țării a plouat ceva mai mult în ultimele luni.

Zone cu cea mai puțină ploaie au fost afectate și anul trecut, nu și-au revenit în ultimele luni și pe plan european este o problemă foarte mare pentru partea de sud, în timp ce în România este o problemă pentru est și sud-est, explică Roxana Bojariu.

La final de articol puteți citi despre cum au fost distribuite precipitațiile în România în ultimele șase luni, iar Dobrogea este „campioană” la secetă. Sulina este stația meteo unde în 2022 a plouat cel mai puțin în țară, sub 160 mm.

Anul 2022 a fost al treilea cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice din România, arată datele ANM. Cei mai călduroşi cinci ani din perioada 1900-2022 sunt: 2019, 2020, 2022, 2015 şi 2007. Cea mai rece vară din ultimul deceniu a fost în 2018, dar astfel de veri devin excepția, nicidecum regula.

Anotimpurile de tranziție, adică primăvara și toamna, devin mai scurte. Schimbările se văd mult mai clar la anotimpurile „solstițiale”, adică la vară și la iarnă, dar și la cele de tranziție se vede o tendință de creștere a temperaturilor.

Ianuarie 2023 a adus numeroase recorduri de temperatură, unele valori fiind cele mai mari din ultimul secol pentru luna ianuarie. În vara lui 2022 a fost caniculă prelungită, iar în iunie au fost 37 de grade în Maramureș, 38 în Crișana și au „căzut” și recorduri vechi de peste 90 de ani.

Uneori oamenii spun, după mai multe zile reci, că nu există încălzire globală, dar nu trebuie să uităm că „încălzire globală” înseamnă că în unele zone este mult mai cald decât este normal, iar în alte zone poți să ai și episoade reci însă, per total, adunând toate informațiile, temperaturile sunt mai mari decât acum 20-30 de ani.

Ploi mai violente pe perioade scurte

Pe viitor ar trebui să ne așteptăm să fie tot mai multe episoade scurte de ploi care vor fi intense, ceea ce nu va fi bine pentru agricultură.

„Aș atrage atenția și asupra creșterii intensității precipitațiilor, pentru că este un fenomen prezent în majoritatea zonelor continentale. Se va amplifica odată cu amplificarea semnalului încălzirii globale și, în funcție de factorii locali, impactul poate să fie foarte dur pentru comunitățile locale. Gândiți-vă la zonele din țară unde s-au făcut defrișări și unde creșterea intensității precipitațiilor vine cu cantități mult mai mari, care cad pe timp scurt, local și efectul lor este amplificat, pentru că nu mai au nimic în cale”, spune Roxana Bojariu. Probleme vor fi și cu viiturile care vin de pe versanții montani.

Și în orașe, creșterea intensității precipitațiilor aduce probleme, mai ales că infrastructura nu este pusă la punct și sistemele de canalizare nu fac față.

Astfel de exemple, când într-o zi plouă cât în două luni, au fost și în 2022 și 2023. Spre exemplu, pe 3 septembrie 2022 s-au măsurat 99,4 mm la Urziceni. Un alt exemplu, cu câteva zile mai devreme: 62,1 mm la Baraolt, 30 august 2022, depășind un record ce data din august 1983 pentru orașul din județul Covasna. Datele sunt din caracterizările lunare publicate de ANM.

Cea mai mare cantitate de precipitații căzută în 24 de ore (mm), înregistrată în anul 2022, a fost 186,8 mm, la stația meteorologică Rânca, în 2 septembrie. Practic, la Rânca a plouat într-o zi mai mult decât la Sulina în tot anul!

Nu se vede o tendință de creștere sau scădere în precipitațiile anuale, însă în cele sezoniere se prefigurează o creștere toamna, dar nu este ceva bine stabilit și clar.

„Modelele noastre ne arată pe viitor un alt semnal clar în precipitații: va fi și o schimbare în regimul mediu de precipitații vara, Va fi o reducere a cantității de precipitații te timp de vară, concomitent cu această creștere a precipitațiilor în toate anotimpurile”.

Asta înseamnă că pe timp de vară vom avea precipitații mai reduse per total, concentrate în mai puține evenimente, însă cu cantități mult mai abundente/eveniment, iar asta nu este bine, fiindcă solul nu este încărcat suficient. Practic vor fi mai multe cazuri în care într-un loc nu va ploua deloc mult timp, dar când va ploua, o va face violent.

Datele ANM mai arată și că a crescut numărul de zile cu averse (episoade scurte de ploaie).

Cum a stat România cu ploile în ultimele șase luni și unde a fost mare uscăciune

Februarie 2023 – A plouat mai mult decât era normal în Transilvania, dar mult mai puțin în Delta Dunării și în centrul Munteniei. La Titu cantitatea de precipitații a fost de numai 0,5 mm. La Constanța a plouat cu 86% mai puțin decât media lunii, la Buzău valoarea a fost de -88%.

Ianuarie 2023 – În cea mai caldă lună ianuarie de când se fac măsurători meteo s-au stabilit multe recorduri de precipitații. Au fost și mici zone cu precipitații puține (Botoșani, abatere de -77%).

Decembrie 2022 – Au fost unele zone în care nu a plouat și nu a nins aproape deloc: Cele mai reduse cantități de precipitații din această lună au fost mai mici de 10 mm și s-au înregistrat în Moldova, la stația meteo Tg. Neamț (8,3 mm) și în Delta Dunării, la Sulina (8,5 mm).

Noiembrie 2022 – În toată țara a plouat mai mult decât normalul perioadei, cu excepția zonei Constanța – Mangalia.

Octombrie 2022 – A ploua foarte puțin în toată țara, iar la unele stații, neglijabil, cum ar fi Ploiești, 0,3 mm. Printre orașele unde a plouat de cinci-șase ori mai puțin decât normalul pentru luna a zecea se numără: Buzău, Galați, Călărași, Târgoviște, Pitești. Craiova, Drobeta Turnu Severin sau Bârlad.

Septembrie 2022 – După câteva luni de secetă a plouat mai mult în vestul țării, dar puțin în zona Dobrogei și Deltei Dunării.

​În 2022 au fost câteva luni cu prea puține ploi, dar și unele cu ploi abundente. De 12 ori mai mare a fost cantitatea de precipitații din cel mai ploios loc, față de cea din cel mai uscat loc.

În anul 2022, cantitatea totală de precipitații a variat între 159,7 mm, înregistrată la stația meteorologică Sulina și 1.967,1 mm la Stâna de Vale.

Cantitatea totală de precipitaţii din anul 2022, medie pe ţară, 553,2 mm, a fost cu 18% mai mică decât intervalul de referință standard (1991 – 2020). Valorile abaterii cantității lunare de precipitații au fost negative în opt din cele 12 luni ale anului și au variat între 6% (decembrie) şi 68% (octombrie).