Primele efecte ale limitării numerarului: Mai multe bănci au transmis clienților că urmează creșteri de comisioane pentru operațiunile cu numerar de la ghișee / 60.000 de mici comercianți din zonele rurale, afectați

Mai multe bănci au transmis deja clienților că urmează să opereze creșteri ale comisioanelor pentru operațiunile de retragere de numerar sau depunere de numerar la ghișee, plăți inter și intra-bancare (cele făcute la ghișeu). ”Te informăm că de la 1 ianuarie 2024 comisioanele vor fi modificate pentru operațiunile de depunere de numerar la ghișee și pentru alte operațiuni”, arată mesajul unei dintre bănci.

Măsura vine ca urmare a intrării în vigoare a legii privind limitarea numerarului în economie, o decizie controversată asumată de Guvernul Ciolacu.

Măsura îi afectează pe proprietarii micilor magazine din zonele rurale, unde plățile se fac cel mai mult în numerar, iar comercianții sunt obligați să ducă seara banii la bancă. Ei vor plăti acum mai mult pentru ca banca să le pună banii în cont, ceea ce le va afecta costurile.

„Gândiți-vă că sunt peste 60.000 de mici comercianți, foarte mulți având magazine în zone rurale, unde plățile se fac exclusiv cash. Clienții vin și plătesc cu bani gheață, unii coboară din munte să-și facă aprovizionarea. Seara, proprietarul s-ar duce la cash and carry să-și refacă stocurile, dar acum ne-a coborât plafonul. Păi unde și cum să-mi urc eu bani pe card la ora aia ca să-mi plătesc marfa cu cardul?”, explică într-o discuție cu HotNews Feliciu Paraschiv, fondator al Paco Supermarkets și Vicepreşedinte Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România – ANCMMR.

Ce arată datele pe România?

Numărul de agenții bancare a scăzut în ultimii ani. Aproape că s-a înjumătățit. La orașe mai e cum e, dar în mediul rural sau pe Litoral e jale. Sunt orașe care au rămas fără unități bancare și abia cu presiuni politice s-a reușit re-deschiderea unor bănci care închiseseră ultima unitate și au plecat din cauza costurilor ridicate.

Sursa datelor: FMI

Dacă te uiți la numărul unităților bancare la mia de kilometri pătrați, acestea s-au înjumătățit în ultimii 15 ani.

Iar la numărul agențiilor care revin la suta de mii de adulți, lucrurile arată la fel de rău. Dacă vă uitați pe cele mai recente statistici ale FMI – e o hartă interactivă- o sa vedeți că România stă mai prost decât țările din jur.

Ok, unitățile bancare s-au redus, dar nici la capitolul bancomate nu stăm strălucit:

Iar la numărul de bancomate la suta de mii de adulți suntem într-o situație în care niciun specialist nu ar recomanda reducerea plăților în numerar. Când proprietarul unui magazin de țară care încasează cash se duce să-și facă cumpărăturile la Metro, unde să-și încarce pe card banii?

Mai jos, situația bancomatelor/suta de mii de adulți în cateva țări din lume:

Actualul Guvern vrea limitarea plăților în numerar, pentru a stârpi, zic guvernanții, evaziunea fiscală care le-a scăpat de sub control. Oamenilor nu le convine, comercianții sunt și ei foarte nemulțumiți. Dincolo de nemulțumiri, ne-am uitat la cifre, care arată că intențiile PSD vin în cel mai prost moment. Numărul ATM-urilor la suta de mii de adulți scade, numărul sucursalelor bancare scade, iar măsura preconizată de PSD vine să mascheze incapacitatea de a reduce evaziunea fiscală.

Ce arată un raport al Consiliului Concurenței

În mediul urban, o unitate deservea aproximativ 4200 de clienți în anul 2015, ajungând în prezent să deservească 4700 de clienți. Schimbarea este mult mai dramatică în mediul rural, unde, în anul 2015, o unitate deservea aproximativ 6100 de clienți, ajungând în prezent să deservească 9000.

În mediul rural, închiderea unităților și creșterea considerabilă a numărului de clienți pe care o unitate trebuie să îi deservească îngreunează accesul la sistemul bancar.

Propensiunea diferită spre utilizarea noilor tehnologii pe medii de rezidență reiese și din gradul diferit de dotare cu unități self service a rețelei teritoriale. În 2020, 79% din sediile din mediul urban erau dotate cu unități self-service, față de doar 8% în mediul rural.

Românii au o relație de dragoste cu banii cash

Banii ținuți la saltea au crescut în România la nivel record: peste 65 de miliarde de lei la finalul acestei veri. Creșterea față de primăvară este relativ puternică: peste 5% de la primul la al doilea trimestru.

Ca termen de comparație, această sumă depășește capitalizarea bursieră a Renault, Volvo sau Carrefour. Chiar și denominat în euro, valoarea lichidităților în afara sistemului bancar a crescut de 5 ori: de la 3 miliarde de euro la peste 15 miliarde de euro în vara acestui an.