Senatul urmează să voteze săptămâna viitoare, luni, un proiect de lege care modifică legea de organizare și funcționare a Serviciului de Informații Externe (SIE). Concret, proiectul prevede că ofițerii SIE pot fi desemnați să îndeplinească atribuții de cercetare penală „în calitate de organe de cercetare penală speciale, în dosarele penale în care sunt cercetate infracţiuni săvârşite de cadre militare încadrate în Serviciul de Informații Externe”.
Proiectul de lege a fost inițiat de trei parlamentari: Felix Stroe (PSD), Virgil Alin Chirilă (PSD) și Alexandru Muraru (PNL). Inițiativa a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Propunerea legislativă urmează să fie votată luni în Senat. Se afla pe ordinea de zi și miercuri, însă nu a mai ajuns la vot.
În timpul dezbaterilor de miercuri din Senat asupra proiectului de lege, AUR a anunțat, prin vocea senatorului Petrișor Peiu, că va vota împotriva proiectului de lege. Senatoarea USR Simona Spătaru a anunțat că partidul său se va abține de la votul pe acest proiect: „Nu vă grăbiți să treceți această lege, pentru că ea nu respectă multe angajamente luate de România”, a spus Spătaru.
Și UDMR a anunțat, prin vocea senatorului Turos Lorand, că este de acord cu AUR și USR: „Am încălca un principiu care este unul de bază al democrației. UDMR nu a susținut această propunere nici în comisii și nici în plen nu vom vota”. PSD a anunțat că susține proiectul.
Ce prevede concret proiectul
Proiectul prevede că „ofiţeri din cadrul Serviciului de Informații Externe pot fi desemnaţi, prin ordin al directorului Serviciului de Informații Externe, cu avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie obţinut în prealabil, să îndeplinească (…), atribuţii de cercetare penală, în calitate de organe de cercetare penală speciale, în dosarele penale în care sunt cercetate infracţiuni săvârşite de cadre militare încadrate în Serviciul de Informații Externe”.
Ofițerii SIE pot primi acest aviz numai dacă: sunt licențiați în drept, nu au sancțiuni disciplinare și nu au fost trimiși în judecată.
Avizul poate fi retras dacă nu își îndeplinesc atribuțiile, dacă ofițerul este trimis în judecată sau dacă este sancționat disciplinar, conform proiectului.
Inițiator al legii: „Sub nicio formă nu extinde competențele SIE”
Deputatul PNL Alexandru Muraru, care este și președintele Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii SIE, a explicat pentru HotNews că inițiativa legislativă a fost depusă după mai multe discuții pe care le-a avut chiar cu reprezentanții SIE.
„Sub nicio formă nu extinde competențele, în primul rând, ale SIE. Și această modificare a venit în urma preluării, de către mine și Comisia SIE, în februarie anul trecut, în momentul în care conducerea civilă și operativă a Serviciului, cu care ne-am întâlnit și cu ceilalți membri ai Comisiei au venit cu această problemă, care era veche de peste 10 ani”, a explicat, într-un dialog cu HotNews, Alexandru Muraru.
Ofițerii SIE care vor fi desemnați „nu pot face de la sine acte de urmărire penală. Vor fi în subordinea unui procuror”, a precizat Muraru.
„Nu pot face arestări, nu pot face rețineri, nu pot face punere sub acuzare”
Muraru spune că situația persistă din 2014, când a fost emis un ordin al procurorului general prin care „s-a stabilit o procedură care viza procedura tehnică de desemnare și avizare ofițerilor care au calitatea de organe de cercetare penală speciale”.
„Aceste persoane care urmează să fie desemnate pe baza acelor caracteristici pe care le-am introdus în lege, de conducerea Serviciului, în comun acord cu conducerea Parchetului, pot face acte de urmărire penală, premergătoare urmăririi penale. Nu pot face arestări, nu pot face rețineri, nu pot face punere sub acuzare, ci ei fac doar o cercetare penală care să ajute, dacă vreți, procurorul”, susține deputatul PNL.
Proiectul este contestat de reprezentanții societății civile
Consiliul Economic și Social (CES), format din reprezentanți ai societății civile, este singura autoritate care a avizat nefavorabil proiectul de lege.
Conform documentului transmis de CES, reprezentanții societății civile critică proiectul pentru că „extinderea atribuțiilor Serviciului de Informații Externe (SIE) la activități de cercetare penală contravine arhitecturii constituționale și standardelor unui proces echitabil”.
Cei din CES spun că „natura ierarhică” și „regimul de secretizare” specific SIE „sunt incompatibile cu garanțiile procedurale ale drepturilor inculpatului (contradictorialitate, egalitatea armelor, verificabilitatea probelor), iar mecanismele obișnuite de control judiciar devin ineficiente când probele sunt produse în sfera informațiilor clasificate”.
„În absența unei delimitări stricte între culegerea de informații și urmărirea penală, există un risc major de afectare a legalității probelor (lanțul de custodie, excluderea probelor ilicite), cu consecințe directe asupra validității dosarelor”, conform CES.
CES mai atrage atenția și că atribuirea unei competențe penale unui serviciu de informații creează un „precedent periculos”, care este posibil ulterior să fie extins și care să ducă la abuzuri: „Parchetele militare au fost înființate pentru a gestiona cazurile penale din regimul specific al activităților militare și de informații”.
Alexandru Muraru, despre criticile CES: „Exagerat”
Alexandru Muraru punctează în schimb că inclusiv CSAT a fost de acord cu proiectul: „A fost un singur punct de vedere negativ, dar a fost, din punctul nostru de vedere, exagerat și nu s-a referit la propunerea pe care o facem. A venit din partea Consiliul Economic și Social”, a admis Muraru.
„Inclusiv Consiliul Legislativ a fost de acord cu această modificare. Ba mai mult, noi ne-am însușit modificările cerute de Consiliul Legislativ, pentru că erau de formă, erau chestiuni care țineau de tehnică legislativă și nu erau chestiuni de fond”, a explicat Muraru.
El spune că din cunoștința sa în ultimii 10 ani au fost doar două cazuri de angajați SIE care asupra cărora au fost întocmite acte de cercetare penală.
„Nu vizează persoane civile, doar angajații SIE și doar cadre militare din SIE. Trebuie spus lucrul ăsta”, a insistat deputatul PNL.
CSAT precizează totuși în punctul său de vedere că CEDO „a reținut, în jurisprudența sa, că «Într-o societate democratică, serviciile de informaţii nu ar trebuie să aibâ nicio competență în combaterea criminalităţii, cu excepția cazului în care activitățile criminale amenință securitatea națională»”.
În prezent există riscul ca instanța să constate un „viciu de procedură”
Alexandru Muraru a explicat că este nevoie de această modificare legislativă pentru că în prezent, având în vedere că ofițerii sunt desemnați doar în baza unui ordin dat de procurorul general, și nu în baza unei legi, există riscul ca unele dosare să fie lovite de nulitate.
„Exista riscul că în cazul unui dosar instrumentat, pentru că aceasta desemnare nu era la nivel de legislație primară, acest dosar, în momentul în care, să spunem, ajungea în instanță, instanța să fi constatat că există un viciu de procedură”, conform președintelui comisiei de control parlamentar al SIE.
„Există o distincție care trebuie făcută, importantă, tot în sensul ăsta de a nu înțelege cumva greșit, că SIE își extinde competențele sau că intră pe zona de drepturi și libertăți, pentru că distincția este semnificativă”, conform lui Alexandru Muraru.