PwC CEO Survey 2022: Ponderea executivilor din România care se așteaptă la o încetinire a creșterii economice s-a dublat, din cauza războiului / Probabil o criză va fi resimțită în România în a doua parte a anului

Optimismul directorilor generali din România privind evoluția economiei românești s-a redus după izbucnirea războiului din Ucraina, potrivit ediției revizuite în aprilie a sondajului CEO Survey 2022, realizat de PwC România. Astfel, procentul celor care mizează pe o accelerare a creșterii PIB național a scăzut în aprilie la 34%, de la 59% la ediția din ianuarie a raportului, în timp ce ponderea respondenților care se așteaptă la o încetinire a creșterii economice s-a dublat, de la 26% la 54%.

De peste un deceniu, PwC CEO Survey explorează percepțiile directorilor generali din România privind evoluția economiei, precum și perspectivele, provocările și oportunitățile de dezvoltare ale organizațiilor pe care le conduc. În 2022, peste 140 de executivi au răspuns chestionarului.

Sinteza opiniilor lor se regăsește în raportul PwC România CEO Survey, lansat public pe 11 mai și ale cărui concluzii au fost dezbătute de Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România, Nick Kós, CEO PwC Europa Centrală și de Est, Elisabeta Moraru, Country Manager Google România, Lăcrămioara Diaconu Pințea, membru al Directoratului Complexului Energetic Oltenia, Sergiu Oprescu, Președinte Executiv Alpha Bank și Director General al Rețelei Internaționale Alpha Bank și Fady Chreih, CEO, Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria. Înregistrarea evenimentului poate fi urmărită aici.

Principalele declarații:

Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România

De peste un deceniu, de când explorăm opiniile directorilor generali din România în cadrul CEO survey, au fost multe șocuri, însă modul în care au apărut și s-au juxtapus în ultimii doi ani – de la criza sanitară, la criza energetică, la inflația accelerată și război, cu toate efectele lor – nu se poate compara cu nicio perioadă anterioară. Deși porneam în 2022 sub auspicii favorabile și cu mare încredere, după ce economia României recuperase căderea brutală din 2020, izbucnirea războiului din Ucraina a temperat așteptările executivilor din România și din întreaga lume.
Există dependențe critice cărora directorii generali trebuie să le găsească răspunsuri rapide, cum sunt: dependența energetică de Rusia, dependența lanțului de aprovizionare de China, dependența de semiconductori de Taiwan. Posibil ca soluțiile pentru aceste dependențe să producă mai mult protecționism și mai puțină globalizare. Mai mult, pe lângă acești factori care au influențat masiv mediul economic și social, liderii de afaceri au avut de gestionat și transformări legate de forța de muncă, tehnologie, mediu și sustenabilitate – domenii în care presiunea schimbării s-a intensificat în ultimii ani și a impus uneori luarea unor decizii disruptive.
Companiile din România – evident nu din toate sectoarele, ci în general – au reacționat și au acționat surprinzător de bine în acești ultimi doi ani, arătând că sunt reziliente și mature.

Nik Kos, CEO PwC Europa Centrală și de Est (ECE)

Tragedia din Ucraina ne afectează pe toţi și ne dăm seama că ce se întâmplă acolo va schimba perspectiva asupra economiei globale. Întrebarea este cum își vor aduce contribuţia stakeholderii pentru a rezolva situaţia şi este clar că directorii generali vor juca un rol important.
Cred că cea mai mare ameninţare la adresa economiei mondiale şi din regiune este inflaţia. Nu cred că inflaţia a fost cauzată de război, dar cu siguranţă a fost amplificată de acesta. Dobânzile vor creşte, lichiditatea se va reduce, vom avea în continuare probleme pe lanţurile de aprovizionare. Aceasta cred că este cea mai mare ameninţare.
Poate că regiunea noastră (ECE) suferă mai mult din cauza perturbărilor și inflației, dar această îndepărtare de globalizare poate fi o oportunitate pentru noi, pentru că atunci când lanțurile de aprovizionare vin mai aproape, poate de vestul Europei, cred că ce am demonstrat în perioada după comunism, este că ne putem adapta, transforma, și încă nu suntem complet dezvoltați, deci avem încă multe oportunități.

Lăcrămioara Diaconu, Executive Board Member, CE Oltenia

Durata crizei energetice va fi în primul rând o consecință a conflictului din Ucraina și a duratei acestuia. După cum am văzut și din declarațiile de la nivelul UE sau Germaniei, cumva ne-am învățat lecția și nu vrem să mai depindem de o singură sursă de gaz.
Este clar că surse alternative de gaz sau proiecte noi de investiții nu vor veni mai devreme de câțiva ani. Noi (Complexul Energetic Oltenia) avem propriile noastre proiecte, în valoare de 1,5 miliarde euro, care vor intra cel mai devreme în funcțiune la mijlocul anului 2024, vorbim de cele fotovoltaice. Nu vom reuși să găsim foarte rapid soluții pentru a mitiga ce se întâmplă acum.
România are o reziliență mai bună, având în vedere mixul energetic echilibrat. Abia anul trecut am închis două grupuri energetice pe cărbune și încă mai avem posibilitatea să accesăm unele măsuri temporare cu care să trecem această criză energetică pe termen scurt, cât timp lucrăm la soluțiile pe termen lung.

Mai multe opinii ale Lăcrămioarei Diaconu găsiți aici.

Sergiu Oprescu, Președinte Executiv al Alpha Bank România și Director General al Rețelei Internaționale Alpha Bank

Există un fel de oboseală cu privire la comunicarea crizelor. Noi ne-am comportat foarte bine în timpul pandemiei, România a demonstrat o reziliență peste media europeană din punct de vedere economic.
Poate încă nu înțelegem (criza) la fel de bine ca cei din domeniu, poate că avem o perioadă de adaptare, pe care am avut-o și la marea criză din 2008-2010. Noi atunci am intrat mai târziu în criză, cu un decalaj de vreo 6-9 luni, de aceea am și ratat ieșirea, am ieșit mai târziu decât celelalte țări.
Prețurile la energie vor rămâne la niveluri ridicate. Cred că această criză energetică va avea rolul să accelereze tranziția către o economie verde și reprezintă o oportunitate investițională.
Criza energetică, criza alimentară, inflația ridicată, toate creează pe de-o parte un șoc la nivelul sectoarele și țărilor, dar șocul este asimetric, ca atare sunt unele țări care se pot poziționa câștigătoare ale acestei perioade și sunt altele care s-ar putea să sufere mai mult. Având în vedere dimensiunea PNRR și a banilor europeni, cred că avem mai multe șanse să ne calificăm în zona țărilor câștigătoare dintr-o perioadă mai dificilă.

Mai multe opinii ale lui Sergiu Oprescu le găsiți aici.

Ela Moraru, CEO Google Romania

Tehnologia este răspunsul pentru toate temerile enunțate. Ne facem griji despre ce se întâmplă cu clienții noștri, hai să facem export, ne facem griji despre atacurile cyber, hai să luăm o soluție cloud. Companiile care investesc în România sau în alte locuri capitalizează pe export. Există și soluții gratuite prin care IMM-urile pot identifica oportunități de export.
Zona de software as a service (SaaS), to ce înseamnă dezvoltare în online, cred că este oportunitate extraordinară și pentru companiile din domeniu și pentru cele care pot pivota în acea zonă. Conflictul din Ucraina aduce oportunități și în domeniul agriculturii, transportului.

Fady Chreih, CEO Regina Maria

Dacă ne uităm la ce se întîmplă în străinătate vor fi 18 luni destul de dificile și cred că acest lucru se va reflecta în România în Q3 și Q4. Q2 va fi în continuare unul bun din nevoia oamenilor de a ieși.
Orice jucător din piață are nevoie de predictibilitate fiscală. Ca să-ți faci niște planuri de investiții și achiziții trebuie să ai un cadru fiscal predictibil. Astfel, ne-ar fi mai ușor să ne focusăm pe aceste oportunități care apar în piață. Am făcut trei tranzacții de la începutul anului, mai avem câteva în lucru, am continuat dezvoltările de investiții, dar suntem extrem de precauți în momentul de față. Suntem în revizitarea anumitor planuri de afaceri, a anumitor asumpții și avem discuții cu jucători din piață pe care vrem să-i achiziționăm ca să vedem care sunt provocările lor.

Mai multe opinii ale lui Fady Chreih le găsiți aici.

Alte concluzii ale raportului

Doar 20% dintre respondenți se declară extrem sau foarte încrezători în posibilitatea de majorare a cifrei de afaceri (procent în scădere de la 54% în ianuarie 2022), în timp ce alți 49% dintre aceștia sunt oarecum încrezători în perspectiva unui an mai bun.
Volatilitatea macroeconomică rămâne cea mai mare amenințare în opinia liderilor de afaceri din România, 54% dintre directorii generali din țara noastră declarându-se extrem sau foarte preocupați de acest risc (în ușoară creștere, de la 51% în ianuarie). Pe locul secund, urcă însă conflictele geopolitice (incluzând disputele legate de resurse și comerț, terorism, violență interstatală), ponderea respondenților care afirmă că sunt extrem sau foarte îngrijorați de acest pericol s-a dublat, ajungând la 43%.
Securitatea cibernetică rămâne pe poziția a treia, menționată de 31% dintre directorii de companii (în scădere de la 43% în ianuarie). Pe de altă parte, amenințarea pandemică scade din intensitate, doar 17% dintre liderii de organizații din România spunând că sunt extrem sau foarte preocupați de aceasta (în scădere de la 49% în ianuarie), în timp ce alți 40% manifestă o oarecare îngrijorare în privința acestui pericol.
În ceea ce privește oportunitățile de extindere, directorii generali din România văd oportunități atât pe piețele din apropiere, cât și pe cele îndepărtate. Astfel, comparativ cu anul trecut, importanța Statelor Unite (locul doi) și a Chinei (locul trei) a crescut pentru companiile din România, concomitent cu cea a unor piețe din Europa, nou intrate în top: Italia, Austria și Moldova. Germania se află primul loc în topul piețelor cu oportunități de creștere.
27% dintre directorii executivi din România și-au luat angajamentul de a reduce emisiile de CO2, un procent similar cu cel înregistrat în Europa Centrală și de Est (CEE) și la nivel mondial.
Deși interesul pentru ESG este în creștere, strategiile de afaceri pe termen lung continuă să fie determinate de indicatorii non-financiari privind performanța de zi cu zi a afacerilor, cum ar fi satisfacția clienților, implicarea angajaților sau digitalizarea. Astfel, 30% dintre directorii generali din România spun că organizațiile lor lucrează la strategii de reducere a emisiilor de CO2, dar 40% nu au un astfel de angajament.

Articol susținut de PwC România