Raport al Inspectiei Judiciare – 35 de dosare de mare coruptie au o vechime cuprinsa intre 5 si 10 ani. Vezi care sunt cauzele

130 de dosare de mare coruptie, dintre care 35 cu o vechime cuprinsa intre 5 si 10 ani, au fost identificate de catre Inspectia Judiciara in instantele din tara. Dosarele au fost verificate pentru a stabili cauzele intarzierilor in cazurile de mare coruptie, iar raportul Inspectiei Judiciare in acest caz va fi discutat de sectia pentru judecatori a CSM, informeaza MembriCSM.ro. Cel mai mare numar de dosare de mare coruptie – 32 – se judeca la Curtea Suprema. Raportul consemneaza o serie de cauze obiective pentru intarzieri, dar si cauze subiective, ce tin de instantele de judecata, care duc tergiversarea proceselor.

CSM a decis pe 25 octombrie 2011 ca dosarele de mare coruptie sa fie analizate de catre Inspectia Judiciara pentru a descoperi cauzele care duc la tergiversarea lor.

„Inspectorii CSM au avut in vedere, la analizarea dosarelor de coruptie, durata procedurii cu incepere de la data primei inregistrari a cauzelor in sistem, fiind identificate, pentru fiecare dosar in parte, motivele de ordin subiectiv si de ordin obiectiv care au determinat eventuala temporizare a procedurii de judecata”, informeaza MembriCSM.ro

Raportul Inspectiei Judiciare arata ca in instantele din tara au fost identificate 130 de dosare de mare coruptie.

Vechimea dosarelor:

• 35 de dosare cu o vechime cuprinsa intre 5 si 10 ani

• 42 de dosare cu o durata cuprinsa intre 3 si 5 ani

• 48 de dosare cu o vechime cuprinsa intre 1 an si 3 ani

• 5 dosare cu o durata mai mica de 1 an.

Numarul cel mai mare de dosare privind infractiuni de coruptie se inregistreaza la nivelul ICCJ – 32, urmata de CA Bucuresti – 19 si Tribunalul Bucuresti – 10 dosare.

Dosarele identificate si analizate de catre Inspectia Judiciara au avut in vedere „calitatea persoanelor – inculpati in aceste dosare (persoane ce ocupa functii de demnitate publica: parlamentari, ministri, secretari de stat, conducatori ai autoritatilor administrative centrale, prefecti, consilieri judeteni/presedinti de consilii judetene etc.); aspecte de natura pecuniara – valoarea prejudiciului creat – minim 50.000 lei; durata procedurilor si riscul interventiei prescriptiei raspunderii penale in raport si de perioada in care s-a efectuat urmarirea penala.

In raportul care va fi discutat in sedinta din 28 februarie a Sectiei pentru judecatori a CSM sunt prezentate si detaliate cauzele care au dus la durata mare de solutionare a dosarelor.

Care sunt cauzele

Astfel, Inspectia Judiciara a identificat urmatoarele „cauze obiective„:

• invocarea exceptiei de neconstitutionalitate a diferitelor dispozitii legale, ce a impus derularea procedurii de sesizare a Curtii Constitutionale si suspendarea cauzei pana la solutionarea respectivelor exceptii;

• formularea si incuviintarea cererilor de amanare ale partilor pentru angajare aparatori, pentru studierea dosarului si pregatirea apararii pentru imposibilitatea de prezentare a aparatorilor alesi sau pentru imposibilitatea de prezentare a inculpatilor;

• necesitatea administrarii unui probatoriu complex;

• dificultatile legate de indeplinirea procedurii de citare cu partile;

• parcurgerea mai multor stadii procesuale ca urmare a casarii cu trimitere spre rejudecare;

• formularea unor cereri de stramutare, urmata de suspendarea judecatii pana la solutionarea acestora;

• modificarea calitatii persoanelor trimise in judecata si modificarea dispozitiilor legale ce reglementeaza competenta dupa calitatea persoanei;

• necesitatea solutionarii cererilor si exceptiilor (altele decat cele de neconstitutionalitate) invocate de parti pe parcursul procedurii judiciare.

In ceea ce priveste cauzele subiective, sursa citata retine ca „intr-un numar mult mai mic s-au identificat si situatii in care prelungirea nejustificata a procedurii s-a datorat culpei instantelor:

• lipsa de fermitate in aplicarea de sanctiuni procedurale partilor si participantilor la procedurile judiciare vinovati de tergiversarea solutionarii cauzelor;

• intarzierea in redactarea hotararilor judecatoresti pronuntate;

• administrarea probelor in etape;

• insuficienta studiere a dosarelor;

• acordarea unor termene lungi, cu consecinta lipsirii de eficienta a dispozitiilor prevazute in Legea nr. 202/2010 in vederea accelerarii judecatii.”

Raportul, potrivit sursei citate, noteaza totusi ca din octombrie 2011 si pana in prezent au fost solutionate definitiv 12 cauze privind infractiuni de mare coruptie ￢ 8 de catre inalta Curte de Casatie si Justitie si cate 2 de Curtea de Apel Bucuresti si Curtea de Apel Ploiesti .

„De asemenea sunt remarcate si unele complete de la Curtea de Apel Bucuresti si de la Tribunalul Bucuresti au dat eficienta dispozitiilor Legii nr. 202/2010, in sensul acordarii unor termene scurte in cauzele avand ca obiect infractiuni de coruptie.

Aprecieri speciale sunt facute cu privie la efortul judecatorilor Sectiei penale a inaltei Curti de Casatie si Justitie in sensul accelerarii judecatii in dosarele verificate, in conditiile lipsei acute de judecatori si personal auxiliar, judecatorii fixand termene scurte, de o saptamana sau chiar de cateva zile, utilizand si sali de judecata ale altor instante, pentru a solutiona dosarelor respective”, se mai arata scris pe site-ul citat.

Accelerarea judecarii proceselor la ICCJ, apreciata de Comisia Europeana

Raportul pe justitie al Comisiei Europene publicat in luna febrarie aduce o noutate fata de rapoartele din anii precedenti: noteaza progrese in activitatea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, apreciaza accelerarea judecarii dosarelor si recomanda continuarea reformelor la instanta suprema. Rapoartele anterioare criticau, de regula, absenta progreselor la Inalta Curte si la Consiliul Superior al Magistraturii.

„Accelerarea judecarii proceselor de mare coruptie la Inalta Curte de Casatie si Justitie a raspuns recomandarilor Comisiei privind riscul ca unele dosare de mare coruptie sa atinga termenele de prescriptie” se arata in raport.

Vezi aici raportul integral al Comisiei Europene referitor la progresele din justitie