Raport sumbru al ONU privind starea climei mondiale: „Jocul este deja încheiat pentru ghețari” / Există, însă, și licăriri de speranță

Ghețarii s-au topit într-un ritm dramatic în ultimul an, un fenomen care pare deocamdată de neoprit, a avertizat vineri ONU, în timp ce mai mulți indicatori ai schimbărilor climatice au atins niveluri record, transmite AFP.

În raportul său anual „Starea climei mondiale”, Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a ONU evidențiază schimbările globale de pe uscat, din oceane și din atmosferă, cauzate de nivelurile record ale gazelor cu efect de seră.

Raportul confirmă faptul că temperatura medie globală în 2022 a fost cu 1,15°C mai mare decât în perioada preindustrială (1850-1900) și că ultimii opt ani au fost cei mai călduroși din istorie, în ciuda răcirii cauzate de fenomenul meteorologic La Niña trei ani la rând.

„Jocul este deja încheiat pentru ghețari”

Potrivit OMM, „gheața marină din Antarctica a atins cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată, iar topirea unor ghețari europeni a depășit literalmente recordurile”.

Și „jocul este deja încheiat pentru ghețari, deoarece concentrația de CO2 este deja foarte mare, iar creșterea nivelului mării va continua probabil pentru mii de ani de acum încolo”, a declarat pentru AFP secretarul general al OMM, Petteri Taalas.

Topirea nu poate fi oprită „decât dacă vom crea o modalitate de a elimina CO2 din atmosferă”, a spus el.

Ghețarii de referință pentru care cercetătorii dispun de observații pe termen lung au înregistrat o modificare medie a grosimii de -1,3 metri între octombrie 2021 și octombrie 2022, o pierdere mult mai mare decât media din ultimul deceniu.

Pierderea cumulată a grosimii ghețarilor după 1970 se ridică la aproape 30 de metri.

Alpii europeni s-au confruntat cu o topire record a ghețarilor din cauza unei combinații de precipitații scăzute de zăpadă în timpul iernii, a sosirii prafului saharian în martie 2022 și a valurilor de căldură între mai și începutul lunii septembrie.

Situația ghețarilor elvețieni este deosebit de dramatică. Aceștia au pierdut 6% din volumul lor de gheață între 2021 și 2022, față de o treime între 2001 și 2022. Pentru prima dată, nicio zăpadă nu a supraviețuit sezonului de topire din vară, chiar și în cele mai înalte puncte de măsurare, astfel încât nu a existat nicio acumulare de gheață proaspătă.

Mările și temperaturile oceanelor au atins, de asemenea, niveluri record.

Secetele, inundațiile și valurile de căldură afectează mari părți ale lumii, iar costurile asociate cu acestea sunt în creștere.

Există, însă, încă licăriri de speranță

„Emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească, clima continuă să se schimbe, iar oamenii din întreaga lume continuă să fie loviți puternic de fenomene meteorologice și climatice extreme”, avertizează Taalas în raport, menționând seceta prelungită din Africa de Est, precipitațiile record din Pakistan și valurile de căldură fără precedent din China și Europa.

Există, însă, încă licăriri de speranță. Nu în ultimul rând pentru că energia verde devine mai ieftină decât combustibilii fosili, a spus Taalas. Planeta nu se mai îndreaptă spre o încălzire de 3-5°C, așa cum se preconiza în 2014, ci mai degrabă spre 2,5-3°C, a spus el.

„În cel mai optimist scenariu, am putea atinge încă o încălzire de 1,5°C, ceea ce ar fi cel mai bine atât pentru bunăstarea umanității, cât și pentru biosferă și economia mondială”, a declarat el, subliniind că 32 de țări și-au redus emisiile de gaze cu efect de seră fără ca acest lucru să le împiedice să crească din punct de vedere economic.

„Țările au început să acționeze”, iar „vestea bună este că sectorul privat și marile întreprinderi din întreaga lume vor să facă parte din soluție”, a mai spus Taalas.