Sari direct la conținut

Război în Ucraina, ziua 981: Armata rusă lansează drone kamikaze în mai multe regiuni ucrainene / Zelenski, furios pe un important aliat care trenează trimiterea unor avioane de luptă

Război în Ucraina, ziua 981: Armata rusă lansează drone kamikaze în mai multe regiuni ucrainene / Zelenski, furios pe un important aliat care trenează trimiterea unor avioane de luptă
Un avion de vânătoare Mig-29 al forțelor aeriene ucrainene este văzut în timpul unei misiuni în estul Ucrainei, pe 2 august 2023. Sursa foto: LIBKOS / AP / Profimedia

Harkov, cel mai mare oraș ucrainean din nord-estul țării, a fost bombardat de ruși miercuri seară. Un copil a murit și alte 29 de persoane au fost rănite. Guvernul de la Kiev a anunțat cine sunt cei trei generalii trimiși de Kim Jong Un să conducă soldații nord-coreeni care se alătură Moscovei pe câmpul de luptă.

Evenimentele de joi, ziua 981 a războiului din Ucraina, LIVE:

SINTEZA ZILEI:

Coreea de Nord a furnizat Rusiei peste 1.000 de rachete, pe lângă trupele nord-coreene trimise acolo pentru a lupta împotriva Ucrainei, a afirmat joi ministrul sud-coreean al apărării, Kim Yong-hyun, potrivit AFP.

Liderul de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a declarat că nimeni nu a văzut soldați trimiși de Phenian în Rusia. El a acuzat că Occidentul și Ucraina „amplifică” situația, potrivit Euronews.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a estimat joi că războiul dintre Rusia şi Ucraina s-ar putea încheia „meci nul”, ilustrând acest conflict ca o partidă de fotbal, scrie agenția germană de presă DPA.

Membri ai SBP, serviciul de pază și securitate însărcinat cu protecția președintelui Vladimir Putin, au folosit o aplicație de fitness ce a permis jurnaliștilor de investigație să identifice locurile în care s-au aflat. Iar unul dintre ele ridică noi semne de întrebare privind averea reală a liderului de la Kremlin, scrie Newsweek.

Armata rusă lansează acum drone kamikaze în mai multe regiuni ucrainene

Pe măsură ce s-a lăsat întunericul, armata rusă a început să lanseze din nou drone kamikaze împotriva Ucrainei, relatează serviciul rus al BBC.

Forțele aeriene ucrainene și canalele de monitorizare au anunțat că lansarea de vehicule aeriene inimice din direcția nord, din regiunea Kursk din Rusia. O alertă de raid aerian a fost emisă în aproape toată Ucraina, doar opt regiuni nu sunt la această oră sub avertizare.

Canalele de monitorizare ucrainene au raportat, de asemenea, lansarea de drone Shahed din direcția sud, din Crimeea, dar nu a fost încă oferită nicio confirmare a apariției dronelor în apropierea teritoriilor aflate sub controlul Ucrainei.

Canalele de monitorizare ucrainene raportează că aeronavele rusești au tras două rachete de croazieră asupra țintelor din zona Odesa. Nu există informații despre urmările atacului.

În același timp, explozii au avut loc în cealaltă parte a țării, la Harkov, potrivit unui oficial ucrainean. Aviația rusă a lovit din nou cu bombe ghidate.

Zelenski, furios pe Polonia: Kievul încă așteaptă avioanele de luptă MiG-29 promise de Varșovia

Ucraina încă așteaptă să primească avioane de luptă sovietice MiG-29 de la Polonia, a afirmat joi președintele Volodimir Zelenski, potrivit The Kyiv Independent.

Prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat în iulie că Varșovia ar putea furniza Kievului avioane de luptă suplimentare, de fabricație sovietică, dacă le va putea înlocui pe acestea.

În urma apelurilor lui Zelenski de a accelera transferul, ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat: „Polonia ia decizii bazate pe securitatea sa și a făcut deja tot ce a putut pentru Ucraina”.

„Am convenit cu NATO că aliații îi vor oferi (Poloniei) o misiune de poliție (aeriană), la fel ca prietenii noștri baltici, care nu au propriile avioane, dar au o astfel de misiune”, a spus Zelenski.

„Am convenit asupra acestui lucru, dar după aceea, Polonia ne-a dat avioanele? Nu. A existat un alt motiv? Da”, a spus președintele ucrainean, fără a oferi alte detalii.

Zelenski a adăugat că Ucraina a „cerut în mod constant” Poloniei să doboare rachetele rusești care zboară în direcția sa, în special pentru a proteja instalația de stocare a gazelor din orașul Stryi din regiunea ucraineană Liov, situată la aproape 100 de kilometri est de granița ucraineano-poloneză.

„Nu avem numărul corespunzător de sisteme (de apărare antiaeriană) pentru a proteja instalația de stocare a gazelor. Dar polonezii? Le doboară? Nu. Polonezii au spus că «suntem pregătiți să le doborâm dacă nu suntem singuri în această decizie, dacă NATO ne sprijină»”, a mai afirmat Zelenski.

Dronele și rachetele rusești au intrat anterior în spațiul aerian al Poloniei, în timpul unor atacuri asupra Ucrainei. Cu toate acestea, aliații din NATO ai Poloniei au sfătuit guvernul să dea dovadă de reținere atunci când se confruntă cu încălcări neidentificate ale spațiului aerian, potrivit lui Tusk.

La începutul lunii iulie, Ucraina și Polonia au semnat un acord bilateral de securitate, care includea angajamentul ambelor părți de a examina „fezabilitatea unei posibile interceptări în spațiul aerian al Ucrainei a rachetelor și dronelor lansate în direcția teritoriului Poloniei, urmând procedurile necesare convenite de statele și organizațiile implicate”.

Secretarul general al NATO de atunci, Jens Stoltenberg, s-a arătat sceptic cu privire la acest punct al acordului, afirmând că acesta pune alianța în pericol de a „deveni parte a conflictului”.

Rusia redirecţionează şi mai multe fonduri către armată, în noul proiect de buget

Guvernul rus încearcă să realoce 7.000 de miliarde de ruble (72 de miliarde de dolari) în proiectul său de buget pe trei ani, cu o parte semnificativă a fondurilor direcţionate către armată, a declarat joi ministrul de finanţe Anton Siluanov, potrivit Reuters.

Proiectul alocă 135.000 de miliarde de ruble pentru armată în 2025, reprezentând o treime din cheltuielile totale sau 6,3% din PIB – cel mai ridicat nivel de după Războiul Rece. Noile amendamente sugerează că această cifră ar putea fi chiar mai mare.

Pentru prima dată, ponderea cheltuielilor pentru apărare va fi dublă faţă de cea a cheltuielilor sociale. Siluanov a precizat, la o reuniune a cabinetului, că guvernul a pregătit aproximativ 900 de amendamente la proiect, scrie News.ro.

„O parte semnificativă a amendamentelor vizează asigurarea apărării şi securităţii ţării, inclusiv desfăşurarea operaţiunii militare speciale”, a declarat Siluanov, referindu-se la acţiunea militară a Rusiei în Ucraina.

Proiectul se apropie de a doua lectură în camera inferioară a parlamentului, unde deja a fost votat în prima lectură.

Rusia a confirmat Occidentului că Phenianul participă activ la războiul împotriva Ucrainei, a afirmat președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat canalului de televiziune sud-coreean KBS și publicat joi, potrivit The Kyiv Independent.

Guvernul ucrainean va continua să susţină serviciul unificat de ştiri televizate înființat la începutul invaziei ruse prin fuziunea acoperirii mediatice a principalelor canale de televiziune, în pofida unei cereri recente a Comisiei Europene de a revizui acest model pentru a asigura pluralismul informaţional, informează joi agenţia spaniolă de presă EFE.

Bancherul miliardar rus Roman Avdeev a afirmat joi că și-a vândut participația pe care o mai avea în cadrul holdingului Rossium Group, că nu mai deține niciun activ în Rusia și că va petrece mai mult timp cu numeroșii săi copii, scrie Reuters.

Peter Szijjarto denunță, de la Minsk, sancțiunile împotriva Belarusului, aliatul Moscovei

Şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto, a denunţat sancţiunile Uniunii Europene împotriva Republicii Belarus, în timpul unei vizite în această ţară vizată de sancţiuni europene şi aliată a Moscovei, informează joi AFP.

Aceasta este a treia vizită a lui Szijjarto în Belarus după declanşarea invaziei ruse împotriva Ucrainei şi a doua din acest an, în condiţiile în care autorităţile ungare afişează buna lor înţelegere cu Moscova.

De asemenea, Szijjarto este singurul înalt responsabil al unei ţări membre a Uniunii Europene care s-a deplasat în Belarus după represiunea declanşată în 2020.

„Este o mare onoare pentru mine să fiu din nou la Minsk”, a declarat el, în rusă, în timpul unui forum asupra securităţii care se desfăşoară în capitala belarusă şi în timpul căruia a susţinut un discurs şi preşedintele Aleksandr Lukaşenko.

„Să sperăm împreună că nu vom fi criticaţi la Bruxelles pentru această discuţie”, a continuat el, potrivit Agerpres.

Republica Belarus a zdrobit prin arestări, tortură şi sute de pedepse grele cu închisoarea o mişcare istorică a opoziţiei împotriva realegerii în 2020, considerată frauduloasă, a preşedintelui Lukaşenko, care doreşte să fie reales şi în 2025. Pentru a se menţine la putere, acesta din urmă s-a apropiat puternic de regimul preşedintelui rus Vladimir Putin şi, în februarie 2022, armata Kremlinului a lansat ofensiva sa la scară mare împotriva Ucrainei trecând prin teritoriul belarus.

Reprimarea opoziţiei şi acest sprijin acordat Moscovei au făcut ca Minskul să fie vizat de numeroase sancţiuni occidentale.

Şeful diplomaţiei ungare a criticat sancţiunile ce vizează Rusia şi Belarus. „Nu vom accepta nicio restricţie împotriva celor cu care noi cooperăm. Noi nu iubim politica sancţiunilor”, a spus Szijjarto.

Politicieni americani fac presiuni asupra lui Zelenski să scadă din nou vârsta de mobilizare, susține un consilier prezidențial

Trupele ruse continuă să înainteze către principale oraşe aflate sub control ucrainean în provincia Doneţk din estul Ucrainei, în timp ce autorităţile ucrainene încearcă să dea urgent un nou impuls mobilizării pentru a reduce dezavantajul numeric al efectivelor armatei ucrainene în faţa celor ruse şi a stăvili astfel ofensiva acestora, scriu joi agenţiile EFE și Agerpres.

Canalul ucrainean de Telegram „DeepState”, apropiat Ministerului Apărării de la Kiev şi care monitorizează desfăşurarea războiului, a confirmat joi dimineaţă căderea oraşului Selidovo în mâinile trupelor ruse. Acest oraş se află la circa zece kilometri distanţă atât de Pokrovsk cât şi de Kurahove, două oraşe care sunt acum principalele ţinte ale ofensivei ruse. Conform Centrului pentru strategii de apărare (CED) de la Kiev, căderea oraşului Selidovo ar putea constrânge forţele ucrainene să se retragă pe malul de nord al mlaştinii de la Kurahove, la sud de Pokrovsk.

Continuă în acest timp luptele şi în provincia rusă Kursk, unde armata ucraineană controlează în continuare un teritoriu ocupat în ofensiva surpriză peste graniţă lansată pe 6 august. Unul dintre obiectivele acestei manevre ucrainene era de a forţa Rusia să se concentreze mai mult pe expulzarea trupelor inamice de pe propriul teritoriu decât pe ofensiva din estul Ucrainei. Însă cu toate că armata rusă a mutat în Kursk zeci de mii de soldaţi de pe frontul ucrainean, a reuşit să-şi menţină aici dinamica ofensivei.

Superioritatea numerică rusă este una dintre cauzele menţionate de analiştii militari în explicarea înaintării constante, deşi lente, a trupelor ruse în estul Ucrainei. Pentru a diminua acest dezavantaj numeric, Ucraina pregăteşte mobilizarea în următoarele trei luni a 160.000 de soldaţi suplimentari pentru a completa efectivele armatei, a declarat marţi în faţa deputaţilor de la Kiev secretarul Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională, Oleksandr Litvinenko.

Efectivele insuficiente ale armatei ucrainene par să fie şi un motiv de divergenţe între Ucraina şi aliaţii săi, în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se plânge adesea de întârzieri în furnizarea ajutorului militar occidental.

Doi diplomaţi europeni intervievaţi de agenţia EFE au subliniat că Ucraina are nevoie, înainte de orice altceva, să crească numărul soldaţilor pentru a încerca să stabilizeze frontul.

Un consilier al preşedintelui Zelenski, Serghei Leşcenko, a confirmat că există această percepţie în rândul unora dintre partenerii Kievului. Conform acestui consilier, „politicieni americani din ambele partide (democrat şi republican) fac presiuni asupra preşedintelui Zelenski” să scadă şi mai mult vârsta minimă de mobilizare, pe care preşedintele ucrainean a scăzut-o deja de la 27 la 25 de ani. Respectivii politiceni americani invocă drept argument faptul că în SUA vârsta minimă de mobilizare pentru războiul din Vietnam a fost de 19 ani, iar în Israel vârsta de mobilizare este chiar de 18 ani.

Dincolo de diferenţele de abordare, intensificarea mobilizării anunţate săptămâna aceasta în parlamentul de la Kiev va creşte presiunea asupra bărbaţilor ucraineni, care au ajuns să evite deplasările pentru a nu se întâlni cu patrulele de recrutare ori caută alte modalităţi, legale sau ilegale, pentru a nu fi trimişi pe front.

Un cetăţean rus deţinut în Finlanda a fost inculpat pentru o serie de crime de război comise în Ucraina în 2014, a anunţat Parchetul finlandez, potrivit AFP.

Vojislav Torden, un lider al grupării paramilitare neonaziste „Rusich group”, fusese arestat de poliţia finlandeză pe aeroportul din Helsinki în iulie 2023.

În vârstă de 37 de ani, potrivit presei finlandeze, rusul este bănuit că a participat în toamna lui 2014 la uciderea a 22 de soldaţi ucraineni în regiunea separatistă prorusă Luhansk, din estul Ucraina, şi la „rănirea gravă” a altor patru.

Într-un comunicat, Parchetul finlandez a menţionat că cetăţeanul rus este inculpat pentru cinci presupuse crime de război. Alte capete de acuzare se referă în special la metodele folosite, precum mutilarea soldaţilor ucraineni, scrie Agerpres.

Cunoscut şi sub numele Ian Petrovski, suspectul a negat orice implicare.

Curtea Supremă a Finlandei s-a pronunţat deja împotriva unei extrădări a lui Vojislav Torden către Ucraina, pe motiv că acesta riscă să fie supus unor condiţii de detenţie inumane.

Rusia solicită o sumă de bani inimaginabilă de la una dintre cele mai mari companii din domeniul tehnologiei din lume, informează joi CNN. Google a refuzat să plătească amenzile care se acumulează pentru blocarea canalelor proruse pe YouTube, iar Kremlinul a calculat că Google îi datorează o sumă de nepronunţat: un număr de 2 urmat de 36 de zerouri.

Rusia și Iranul intenționează să semneze un acord de parteneriat strategic „în viitorul apropiat”, care va include o cooperare mai strânsă în domeniul apărării, a declarat joi șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, în contextul aprofundării relațiilor politice și militare dintre cele două țări, scriu Reuters și The Moscow Times.

Autorităţile ucrainene sunt „foarte nervoase” în legătură cu situaţia de pe fronturi, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, comentând solicitarea Kievului adresată Statelor Unite de a disloca rachete Tomahawk în Ucraina, informează EFE și Agerpres.

FOTO Autoritățile din Riga au demontat statuia celebrului comandant rus Mihail Barclay de Tolly, făcut mareșal după ce a ocupat Paris în timpul Războaielor Napoleoniene.

Părți ale orașului Pokrovsk vor fi blocate din cauza pregătirilor de apărare, a declarat Serhii Dobriak, șeful administrației militare din Pokrovsk, pentru Suspilne, citat de The Kyiv Independent.

Orașul de pe linia frontului Pokrovsk, aflat în dificultate, a fost un punct central al ofensivei Rusiei în sectorul Donețk în ultimele luni. Orașul este un centru logistic cheie pentru forțele ucrainene.

„Se construiesc fortificații în Pokrovsk și deja intrăm în oraș, iar anumite zone ale orașului vor fi blocate, așa că vă rugăm să părăsiți aceste zone, să nu intrați sau să părăsiți orașul”, a declarat Dobriak .

„Mai multe eșaloane sunt deja în oraș, care vor bloca parțial străzile și cartierele din Pokrovsk”.

Intrarea și ieșirea din oraș nu vor fi complet blocate, a declarat Dobriak.

Anunțul lui vine ca urmare a informațiilor potrivit cărora Rusia a cucerit orașul Selydove din apropiere. Deși Ucraina nu a confirmat oficial aceste afirmații, un expert a declarat pentru Kyiv Independent că Selydove este efectiv „pierdut”.

Pierderea orașului Selydove este o veste groaznică pentru Pokrovsk, care se află la doar aproximativ 18 kilometri nord-vest. Forțele ruse au înaintat spre Pokrovsk în ultimele două luni, câștigând teritoriu în ciuda pierderilor tot mai mari.

O mare parte din infrastructura orașului a fost deja distrusă, a declarat Dobriak.

Potrivit lui Dobriak, 11 900 de persoane, inclusiv 55 de copii, sunt la ora actuală în Pokrovsk iar acestea urmează să fie evacuate.

Înainte de invazia la scară largă a Rusiei în februarie 2022, Pokrovsk avea o populație de aproximativ 60 000 de locuitori.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, va avea discuții cu Li Hui, trimisul special al Chinei pentru afaceri eurasiatice și persoana de contact pentru Ucraina, în cursul zilei de joi, în marja unei conferințe privind securitatea de la Minsk, a relatat agenția de presă de stat RIA, informează Reuters.

Întâlnirea va avea loc în timp ce războiul Rusiei din Ucraina pare să fi luat o nouă turnură periculoasă, NATO și Coreea de Sud exprimându-și îngrijorarea că trupele nord-coreene s-ar putea alătura în curând Moscovei.

Miercuri, ministrul chinez de externe Wang Yi a reafirmat legăturile puternice ale Beijingului cu Moscova în cadrul unei întâlniri cu ministrul adjunct rus de externe Andrei Rudenko.

Ziarul de Gardă din Republica Moldova publică astăzi partea a doua a investigației „În slujba Moscovei” în care demonstrează că rețeaua lui Șor, care în primul tur a primit indicații de la Moscova să boicoteze referendumul pentru integrarea europeană, a primit misiune să mobilizeze oameni pentru candidatul Stoianoglo în turul al doilea. 

Guvernul Ucrainei susține că știe numele a trei generali nord-coreeni despre care afirmă că însoțesc miile de soldați ai Armatei Populare Coreene desfășurați în Rusia pentru a ajuta Moscova în războiul din Ucraina, informează Reuters.

Bilanțul atacului rusesc din Harkov, în creștere. Două persoane au murit și 34 de persoane au fost rănite, potrivit datelor furnizate de oficialii ucraineni, citați de Ukrinform și Ukrainska Pravda.

Un tribunal finlandez a dispus confiscarea unor active deţinute de Rusia în Finlanda, la cererea companiei ucrainene de stat Naftogaz, iar autorităţile finlandeze au confirmat miercuri că vor executa această dispoziţie, provocând proteste din partea Moscovei, care a anunţat convocarea ambasadorului Finlandei la MAE rus, relatează Reuters și Agerpes.

Decizia survine după ce Naftogaz a deschis împotriva Rusiei un proces la un tribunal de la Haga în 2016 pentru a-i cere despăgubiri în urma exproprierii de către Moscova a proprietăţilor sale din Crimeea după ce Rusia a anexat această peninsulă ucraineană în 2014.

Tribunalul a dat verdictul în aprilie 2023, când a cerut Rusiei să achite către Naftogaz 4,22 miliarde de dolari, plus dobânzi şi costuri judiciare, sentinţă nerecunoscută de Moscova, care prin urmare nu a plătit nimic.

În baza deciziei instanţei olandeze, la cererea Naftogaz tribunalul finlandez a hotărât confiscarea activelor deţinute de Rusia în Finlanda în vederea compensării companiei ucrainene. Autorităţile finlandeze nu au precizat deocamdată care sunt aceste active sau valoarea lor, dar potrivit Naftogaz este vorba despre active „imobiliare şi alte active evaluate la zeci de milioane de dolari”.

Ambasada rusă în Finlanda a anunţat că a primit o listă cu circa 40 de proprietăţi vizate de confiscare, dintre care jumătate ar fi proprietăţi diplomatice. Acestea din urmă, „întrucât sunt folosite în scopuri oficiale şi de reprezentare ale ambasadei, sunt protejate de Convenţia de la Viena privind relaţiile diplomatice şi de legislaţia finlandeză”, a apreciat ambasada rusă într-un comunicat.

Kremlinul a declarat marţi că va contesta confiscarea în instanţă şi va apăra interesele sale privind proprietatea, iar miercuri Ministerul rus de Externe l-a convocat pe ambasadorul finlandez pentru a-i remite un protest, solicitând totodată autorităţilor de la Helsinki să nu recurgă la măsura preconizată de confiscare.

Un bombardament rusesc asupra unei clădiri din Harkov, mare oraş la frontiera din nord-estul Ucrainei care este vizat în mod regulat, a provocat moartea unui copil şi a rănit cel puţin 29 de persoane miercuri seara, au declarat autorităţile locale, potrivit AFP și News.ro.

O bombă aeriană ghidată, o armă puternică utilizată pe scară largă de Rusia, a lovit o clădire din oraş, potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Copilul ucis era un băiat de 11 ani, care a murit în urma unor „răni grave la cap şi fracturi”, a declarat guvernatorul Oleg Sinegubov.

„Distrugerile provocate de bomba aeriană ghidată a inamicului sunt destul de extinse, ameninţând cu prăbuşire şi punând în pericol activitatea salvatorilor în general”, a adăugat el.

Primarul oraşului Harkov, Igor Terekhov, a declarat că atacul aerian a distrus mai multe etaje.

Videoclipurile care circulă pe internet arată o gaură imensă în faţada unei clădiri înalte.

Alte imagini, publicate de poliţia naţională, arată un morman de resturi, inclusiv bucăţi de perete, metal, haine şi mobilier, la locul atacului.

Harkov este foarte des ţinta tirurilor ruseşti. Acesta se află la mai puţin de 30 de kilometri de frontiera cu Rusia.

Miercuri seara, Zelenski a făcut apel la partenerii săi occidentali să ia măsuri ca răspuns la această lovitură.

Frustrarea aliaţilor NATO faţă de Ungaria atinge punctul de fierbere, în timp ce ţara continuă să flirteze cu Rusia. Divizarea s-a accentuat miercuri, când oficialii maghiari au refuzat invitaţia de a participa la o reuniune la Budapesta a tuturor ambasadorilor şi consilierilor militari din ţările NATO aflaţi la post în Ungaria. Scopul era de a discuta despre politica Budapestei de încurajare a legăturilor cu Rusia şi China, scrie POLITICO.

Sinteza celor mai recente evenimente:

–––

Informațiile de miercuri, ziua 980 a războiului din Ucraina, au fost LIVE aici pe HotNews.ro

INTERVIURILE HotNews.ro