Reacția asigurătorilor față de proiectul de lege privind plafonarea prețurilor RCA: Pleacă de la informații false și ar putea atrage o nouă procedură de infringement

​Plafonarea prețurilor RCA, cerută într-un proiect de lege depus recent de mai mulți deputați PNL și UDMR, riscă să atragă o nouă procedură de infringement împotriva României pentru nereguli în piața RCA, iar informațiile de la care pleacă argumentarea proiectului de lege sunt false, a precizat joi Uniunea asigurătorilor (UNSAR). România mai are un infringement deschis în 2018 în urma plafonării prețurilor RCA, în care riscă acum un proces la Curtea Europeană de Justiție.

Uniunea Națională a Societăților de Asigurare-Reasigurare din România (UNSAR) a reacționat joi față de propunerea legislativă depusă la Senat pe 15 noiembrie, care prevede modificarea Legii 132/2017 privind RCA, în sensul plafonării prețurilor RCA la tarifele de referință ale ASF – Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

• „Proiectul, care menționează că este bazat pe o serie de informații oferite de “conciliatori”, nu este în concordanță cu Tratatul de funcționare a Uniunii Europene și cu legislația europeană incidentă în domeniul asigurărilor, și riscă să atragă deschiderea unei noi proceduri de infringement împotriva României în domeniul legislației RCA. Acest lucru are loc în contextul în care prioritatea ar trebui să fie tocmai îndreptarea acelor aspecte din legislația națională care au atras deja declanșarea procedurii de infringement împotriva României și nicidecum generarea unor noi încălcări ale legislației europene prin legislația națională.”, spune UNSAR.

În plus, Uniunea asigurătorilor susține că expunerea de motive care stă la baza proiectului include o serie de informații și calcule fără fundamentare actuarială, plecând de la o serie de informații false ce au circulat în spațiul public, venind în acest sens cu următoarele precizări:

• – calculul reprodus în expunerea de motive este incomplet, căci menționează o serie de cifre care nu se regăsesc în argumentație. Mai mult, nu ia în considerare faptul că o societate de asigurare trebuie să suporte financiar, suplimentar față de despăgubirile plătite și rezervele constituite (conform legislației și politicii interne de management al riscului), și taxe de funcționare, contribuții la Fondul de Garantare a Asiguraților, Fondul Național de Protecție, cheltuielile de distribuție și administrare, și nu numai.
• – același calcul face referire la o daună medie pe clasa asigurărilor RCA de 8.000 lei. Însă, conform Raportului ASF privind Evoluția pieței de asigurări în semestrul I 2021, dauna medie RCA în prima jumătate a anului s-a ridicat la 9.128 lei, iar dauna medie pentru vătămări corporale este 67.566 lei. Firește, orice operațiune matematică subsecventă nu poate fi considerată a fi corectă.
• – în expunerea de motive a proiectului se mai menționează și că profitul asigurătorilor pe linia RCA ar fi de 50%. Datele oficiale contrazic însă clar aceste afirmații. Astfel, indicatorii publicați de ASF privind rata daunei RCA arată că la fiecare 100 lei încasați din RCA, o companie de asigurări are nevoie, suplimentar, de încă cel puțin 9 lei pe care trebuie să îi aducă pentru a plăti daunele și a constitui rezerve de daună adecvate.
• La această rată a daunei se adaugă taxele de funcționare, contribuțiile la Fondul de Garantare a Asiguraților, Fondul Național de Protecție, precum și cheltuielile de distribuție și administrare. Astfel, rata combinată tehnică pentru RCA a ajuns în acest interval de timp la peste 142% (conform Raportului ASF privind Evoluția pieței de asigurări în semestrul I 2021, pag. 29) – adică acționarii asigurătorului trebuie să vină cu bani pentru a susține activitatea de asigurări RCA. Subliniem că orice valoare a ratei combinate tehnice de peste 100% arată că o companie de asigurări pierde bani din activitatea sa de bază, cea de subscriere (deci de preluare a unor riscuri).
• Așadar, afirmația privind profiturile pe segmentul RCA este una incorectă, fapt confirmat și de faptul că doar 8 companii de asigurări din România din 28 sunt autorizate să vândă asigurări RCA în prezent, în condițiile în care, deși numărul vehiculelor înmatriculate în România a crescut de la an la an, numărul asigurătorilor interesați să practice această formă de asigurare s-a restrâns.”, se arată în comunicatul UNSAR.

Plafonarea prețurilor RCA pe motiv că asigurătorii ar fi majorat nejustificat tarifele / Amenzile către asigurători ar crește de 10 ori – proiect de lege

16 deputați PNL și UDMR au depus marți, 16 noiembrie, la Senat, un proiect de lege de modificare a legii 132/2017 privind asigurarea obligatorie auto (RCA), în sensul plafonării prețurilor RCA la tarifele de referință ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

„Falimentul unei companii gigant din domeniul asigurărilor (City Insurance) a creat o pseudojustificare de a elucta câștiguri financiare greu de suportat de către cetățenii care trebuie să încheie asigurări civile obligatorii”, susțin deputații, care au depus la Senat un proiect de lege pentru plafonarea tarifelor RCA. Inițiatorii acuză asigurătorii RCA că ‘au ridicat tarifele nejustificat’ și propun majorarea de 10 ori a amenzilor către aceste societăți, de la 50.000 de lei la 500.000 de lei.

Deputații mai susțin că, „în momentul de față, explozia prețurilor nu are cauze reale”.

• „Mai mult, potrivit calculelor făcute de către specialiști, profitul asigurătorilor în prezent este de peste 50%. Conform celor declarate de către conciliatorii în asigurări, “în primul semestrul al anului 2021 comunicarea pentru dauna medie a fost circa 8.000 de lei. Având in vedere 5 din 100 de șoferi fac accidente, deci 8000 x 5 = 40.000 de mii. La asigurător ar rămâne 70.000 de mii de lei. Potrivit ASF, pentru un tir de peste 16 tone, prețul de referință este de 7.100 de lei, plus indicele de profit 36%, ar veni aprox. 9700 de lei, deci nicidecum peste 14.000- 18.000 de lei. Adică, la o sută de polițe RCA vândute, firma de asigurări rămâne cu un profit de 70.000 de lei, conform calculelor, adică asigurătorul câștigă 50%”, se mai arată în nota de fundamentare a proiectului de lege.

Prețurile RCA au mai fost plafonare pentru 6 luni în anul 2016 / Asigurătorii au dat în judecată Guvernul, iar România a intrat în infringement

Plafonarea prețurilor RCA nu ar fi o premieră în România. O măsură similară a fost luată în anul 2016, de către Guvernul Cioloș, pentru o perioadă de 6 luni.

Mai exact, Guvernul Cioloș a aprobat în data de 14 septembrie 2016 Ordonanta de Urgenta (OUG) care a prevăzut înghețarea prețurilor primelor de asigurări obligatorii RCA, la un nivel stabilit de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), pentru o perioadă de șase luni.

• OUG a fost dat pe fondul protestelor transportatorilor auto care acuzau prețuri excesive practicate de asigurători.

După ce ASF a stabilit tarifele maxime RCA, Guvernul Cioloș a dat Hotarârea de Guvern 826/2016 privind stabilirea tarifelor de primă maxime la RCA, hotărâre atacată în instanță de societățile de asigurări.

Șapte din cei opt asigurători care au dat în judecată Guvernul, anul în 2017, pentru anularea Hotărârii Guvernului Cioloș din 2016 care a plafonat tarifele RCA pentru o perioadă de șase luni, au cerut separat în instanță obligarea Executivului la plata unor pierderi cumulate de peste 56,2 milioane lei, potrivit datelor din acest dosar consultate de HotNews.ro în vara anului 2018.

Cu excepția Euroins, ceilalți șapte asigurători, respectiv Allianz-Țiriac Asigurări, Asirom, Generali, Groupama, Omniasig, Grawe și Uniqa au cerut despăgubiri pentru că ar fi fost forțați să vândă polițe RCA la prețuri care în cazul altor societăți, precum Astra și Carpatica, au condus la falimentul acestora.

În motivarea Hotărârii de Guvern 826/2016 se preciza că a fost dată ‘având în vedere ieşirea recentă din piaţa asigurărilor a unor operatori care vindeau ieftin, dar cu pierderi masive, precum şi situaţiile de dificultate financiară majoră ale unor societăţi din piaţă, fapt ce a generat o evoluţie ascendentă a primelor medii pe piaţă, cu luarea în considerare a volatilităţii ridicate şi a dispersiei extreme a tarifelor de primă RCA pe categorii de risc similare și având în vedere evoluţiile impredictibile ale unor componente de cost ale asigurării obligatorii de răspundere civilă auto”.

De notat că Hotărârea Guvernului s-a dat în baza articolului 4 alin (3) din Legea Concurentei. Acest articol în baza căruia Consiliul Concurenței a fost de acord cu plafonarea prețurilor RCA și despre care Bogdan Chiritoiu, președintele acestei autorități, a spus că ‘a deschis cutia Pandorei’, prevede urmatoarele:

• (3) Pentru sectoare economice determinate si in imprejurari exceptionale, precum: situatii de criza, dezechilibru major intre cerere si oferta si disfunctionalitate evidenta a pietei, Guvernul poate dispune masuri cu caracter temporar pentru combaterea cresterii excesive a preturilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea masuri pot fi adoptate prin hotarare pentru o perioada de 6 luni, care poate fi prelungita succesiv pentru durate de cate cel mult 3 luni, cat timp persista imprejurarile care au determinat adoptarea respectivei hotarari.”

După aplicarea celor 6 luni de tarife maxime la RCA, ASF a calculat tarife de referință, prime de asigurare cu caracter orientativ determinate pe baza datelor statistice de la nivelul pieței de asigurări RCA.Tarifele de referință au fost păstrate apoi și în noua lege RCA, intrată în vigoare in luna iunie 2017.

Uniunea Asigurătorilor și Reasigurătoirilor (UNSAR) au anunțat în luna noiembrie 2016 că a sesizat Comisia Europeană cu privire la decizia Guvernului de plafonare a tarifelor RCA, care ar încalca regulile UE. Asigurătorii susțin că, atât plafonarea unor tarife în absența unui sistem general de control al prețurilor, cât și posibilitatea de a aplica tarife ca element de sprijin sau protecție pentru o anumită industrie sunt interzise, potrivit normelor UE, și că ținând cont că România nu are un sistem general de control al prețurilor, ar fi imposibil din punct de vedere legal să aibă un cadru care să se refere strict la piața de asigurări.

Ulterior, în data de 19 iulie 2018, Comisia Europeană a deschis procedura de infringement împotriva României pentru nereguli în legislația RCA, procedură care este în desfășurare și în care România riscă acum un proces la Curtea Europeană de Justiție.