Reformă digitală propusă în UE: Platformele care ajung la peste 10% din populația UE sunt considerate sistemice și vor fi supravegheate suplimentar / Adio aplicațiilor preinstalate pe care nu le puteai șterge din telefon

Platformele care ajung la peste 10% din populația UE (45 de milioane de utilizatori) sunt considerate a avea un caracter sistemic și vor avea obligații specifice de a-și controla propriile riscuri, dar și o nouă structură de supraveghere la nivel european, potrivit unor reglementări propuse marți de Comisia Europeană. Google, Apple, Facebook, Amazon, Microsoft, dar și Booking, Alibaba Bytedance (rețeaua socială TikTok), Snapchat și Samsung ar fi astfel vizate de proiectul de legislație, a afirmat o sursă apropiată de Comisie, citată de AFP. Noile reglementări vizează însă toate tipurile de servicii digitale, nu doar platformele online.

Comisia Europeană a propus marți o reformă a spațiului digital în UE cu noi reglementări pentru toate tipurile de servicii digitale, printre care platformele de comunicare socială, piețele online și alte platforme online.

Executivul European a propus astfel două proiecte legislative:

Concret, Actul legislativ privind serviciile digitale va introduce o serie de obligații noi, armonizate la nivelul UE pentru serviciile digitale, calibrate cu atenție în funcție de dimensiunea și impactul acestor servicii, cum ar fi:

norme privind eliminarea bunurilor, serviciilor sau a conținuturilor ilegale online;
garanții pentru utilizatorii al căror conținut a fost eliminat în mod eronat de către platforme;
noi obligații pentru platformele foarte mari de a lua măsuri bazate pe riscuri pentru a preveni utilizarea abuzivă a sistemelor lor;
măsuri ample de asigurare a transparenței, inclusiv în ceea ce privește publicitatea online și algoritmii utilizați pentru a recomanda conținuturi utilizatorilor;
noi competențe de examinare a modului de funcționare a platformelor, inclusiv prin facilitarea accesului cercetătorilor la datele platformelor-cheie;
noi norme privind trasabilitatea utilizatorilor profesionali pe piețele online, pentru a contribui la identificarea vânzătorilor de bunuri sau de servicii ilegale;
un proces inovator de cooperare între autoritățile publice pentru a asigura o aplicare eficace a legislației în întreaga piață unică.

Un Consiliu de coordonatori naționali pentru servicii digitale va superviza marile platforme digitale / Comisia Europeană le va putea sancționa în mod direct

Platformele care ajung la peste 10% din populația UE (45 de milioane de utilizatori) sunt considerate a avea un caracter sistemic și pentru ele se instituie nu doar obligații specifice de a-și controla propriile riscuri, dar și o nouă structură de supraveghere. Acest nou cadru de responsabilitate va consta dintr-un consiliu de coordonatori naționali pentru servicii digitale, Comisia având competențe speciale în ceea ce privește supravegherea platformelor foarte mari, inclusiv posibilitatea de a le sancționa în mod direct.

„Google, Apple, Facebook, Amazon, Microsoft dar și Booking, Alibaba Bytedance (rețeaua socială TikTok), Snapchat și Samsung corespunde criteriilor fixate de UE pentru a defini „platformele sistemice” vizate de proiectul de legislație”, a afirmat o sursă apropiată de Comisie, citată de AFP.

Sursa a realizat lista pe baza criteriilor publicate marți de Bruxelles.

Pentru a intra în această categorie, un grup trebuie să aibă în UE o cifră de afaceri de peste 6,5 miliarde de euro sau o capitalizare bursieră europeană de peste 65 miliarde. Trebuie să fie prezent în cel puțin trei state membre și să numere peste 45 de milioane de utilizatori finali și peste 10.000 de companii utilizatoare, potrivit AFP.

Actul legislativ privind piețele digitale

Actul legislativ privind piețele digitale abordează consecințele negative al anumitor comportamente ale platformelor care acționează ca niște „controlori digitali ai fluxului de informație” pe piața unică. Acestea sunt platforme care au un impact semnificativ asupra pieței interne, care servesc drept punct de acces important utilizatorilor profesionali pentru a ajunge la clienții lor și care se bucură sau se vor bucura, în mod previzibil, de o poziție solidă și durabilă. Acest lucru le poate da puterea de a acționa ca entități private de reglementare și de a constitui blocaje între întreprinderi și consumatori. Uneori, astfel de societăți dețin controlul asupra unor ecosisteme întregi de platforme. Atunci când un controlor al fluxului de informație se angajează în practici comerciale neloiale, acesta poate împiedica sau încetini accesul la consumator al serviciilor valoroase și inovatoare ale utilizatorilor săi profesionali și ale concurenților. Printre exemplele de astfel de practici se numără utilizarea neloială a datelor de la întreprinderile care operează pe aceste platforme sau situațiile în care utilizatorii sunt blocați într-un anumit serviciu și au opțiuni limitate de trecere la un altul.

Actul legislativ privind piețele digitale se bazează pe Regulamentul privind relațiile dintre platforme și întreprinderi, pe Observatorul privind economia platformelor online și pe vasta experiență a Comisiei în ceea ce privește asigurarea respectării legislației în materie de concurență de către piețele online. În special, acesta stabilește norme armonizate care definesc și interzic aceste practici neloiale ale controlorilor fluxului de informație și oferă un mecanism de asigurare a respectării normelor bazat pe investigații de piață. Același mecanism va garanta că obligațiile prevăzute în regulament sunt actualizate în permanență în contextul unei evoluții constante a realității digitale.

Concret, Actul legislativ privind piețele digitale:

se aplică numai furnizorilor principali de servicii de platformă centrală care sunt cei mai predispuși la practici neloiale, cum ar fi motoarele de căutare, rețelele sociale sau serviciile de intermediere online, și care îndeplinesc criteriile legislative obiective pentru a fi desemnați drept „controlori ai fluxului de informație”;
stabilește praguri cantitative ca bază pentru identificarea presupușilor controlori ai fluxului de informație. Comisia va avea, de asemenea, competența de a desemna societăți drept controlori ai fluxului de informație în urma unei investigații de piață;
interzice o serie de practici care sunt în mod clar inechitabile, cum ar fi blocarea utilizatorilor de a dezinstala orice program informatic sau aplicație preinstalată;
va impune controlorilor fluxului de informație să instituie în mod proactiv anumite măsuri, cum ar fi măsuri specifice care permit programelor informatice ale părților terțe să funcționeze în mod corespunzător și să interacționeze cu serviciile lor;
va impune sancțiuni pentru neconformitate, care ar putea include amenzi de până la 10 % din cifra de afaceri la nivel mondial a controlorului fluxului de informație, pentru a asigura eficacitatea noilor norme. În cazul contravenienților recurenți, aceste sancțiuni pot implica, de asemenea, obligația de a lua măsuri structurale, care ar putea fi extinse la cedarea anumitor activități, în cazul în care nu este disponibilă nicio altă măsură alternativă la fel de eficace care să asigure conformitatea;
îi va permite Comisiei să efectueze investigații de piață specifice pentru a evalua dacă este necesar ca la aceste norme să se adauge noi practici și servicii de control al fluxului de informație, pentru a se asigura că noile norme de control al fluxului de informație țin pasul cu ritmul rapid al evoluției piețelor digitale.

Etapele următoare

Parlamentul European și statele membre vor discuta propunerile Comisiei în cadrul procedurii legislative ordinare. În cazul în care va fi adoptat, textul final va fi direct aplicabil în întreaga Uniune Europeană.