Reglementări noi în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului în Republica Moldova

Noi instrumente pentru diminuarea, prevenirea și combaterea fenomenului spălării banilor și finanțării terorismului au fost implementate în Republica Moldova, odată cu adoptarea Legii 308/2017, prin care s-au transpus în legislația națională unele prevederi ale Directivei UE 2015/849 (cunoscută și ca „A patra Directivă privind combaterea spălării banilor” – „AML”) și Recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională pentru combaterea spălării banilor (FATF).

În data de 12 decembrie 2020, în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea nr.75 din 21.05.2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor („Legea 75/2020”). Această lege stabilește un mecanism pentru implementarea prevederilor art. 35 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului („Legea 308/2017”), care conține lista sancțiunilor pecuniare aplicabile.

Conform cadrului legal aplicabil, entitățile raportoare (de exemplu, băncile, organizațiile de creditare nebancare, unitățile de schimb valutar, agenții imobiliari, societățile de registru, entitățile de audit, avocații și notarii în anumite condiții) au o serie de obligații, în special:

● aprobarea programelor proprii pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, inclusiv implementarea unui program continuu de instruire a angajaților și, după caz, desemnarea unei persoane învestite cu atribuții în domeniul AML;

● implementarea măsurilor de precauție în relațiile cu clienții („know your client”): identificarea și verificarea identității clienților, a beneficiarilor lor efectivi și, după caz, a persoanelor expuse politic, înțelegerea scopului și naturii dorite a relației de afaceri, monitorizarea continuă a relației de afaceri;

● raportarea activităților sau a tranzacțiilor care cad sub incidența legii (de exemplu, tranzacții suspecte de spălare a banilor). După cum rezultă din Nota informativă la proiectul de lege, mecanismul de sancționare pentru încălcările legislației cu privire la spălarea banilor nu era foarte eficient, în special din cauză că unele organe cu funcții de supraveghere prevăzute de Legea 308/2017 – cum ar fi Uniunea Avocaților, Camera Notarială, Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării, Ministerul Finanțelor – nu dețineau competențe necesare efectuării controalelor pentru depistarea încălcărilor și stabilirea sancțiunilor corespunzătoare.

Articol semnat de Ludmila Ciubaciuc – Senior Legal Associate, PwC Moldova și Olesea Chirică – Senior Legal Associate, PwC Moldova

Citește mai mult pe blogul PwC România

Articol susținut de PwC România