Republicanii americani propun legi care ușurează angajarea în muncă a minorilor. Un politician din Ohio a spus că astfel copiii devin „liderii de mâine”

Dacă la începutul secolului trecut, copiii se duceau în mină alături de tații lor, livrau ziare sau lucrau în abatoare, astăzi este de așteptat ca aceștia să rămână în școală și să se bucure de timpul de joacă. Totuși, în ultimele luni, republicanii americani au promulgat sau au propus proiecte legislative care ridică din restricțiile pe care angajatorii le au atunci când angajează minori. Un politician din Ohio a spus că astfel îi facem “liderii de mâine”.

În România, angajarea copiilor nu este încă prioritatea politicienilor, căci deficitul de forță de muncă este de doar 51.052 persoane, în timp ce numărul de șomeri de patru ori mai mare. La americani situația este invers, căci pentru fiecare șomer există două locuri de muncă, iar pe presiunea pe umerii afacerilor de-a angaja este mare. Dacă oamenii refuză să mai lucreze pe puțin, tendință accelerată de pandemie, atunci se întorc spre angajarea copiilor.

Legislația americană este deja mai permisivă față de cea europeană când vine vorba de angajarea minorilor

Legislația americană este deja mai permisivă față de cea europeană când vine vorba de angajarea minorilor: vârsta minimă este 14 ani, cu anumite restricții de interval orar, de navetă, dar și de industrie. Este comun pentru adolescenții americani să aibă un job cel puțin pe perioada verii, aproape 33% dintre tineri muncesc, doar că numărul celor sub 16 ani care lucrează nu este știut.

Zece state americane au introdus legi care fac angajarea copiilor în condiții de risc mult mai ușor pentru a combate deficitul de personal (2 locuri de muncă disponibile pentru fiecare șomer american). În Iowa, copiii de 14 ani vor putea lucra în abatoare, în spălătorii industriale și vor putea sta aproape de mașinării periculoase. Argumentul invocat de republicanii din mai multe state este de-a limita influența guvernului în a decide ce este bine sau nu și a lăsa această decizie asupra părinților, cât și a copiilor.

În utlimii ani, numărul de nereguli referitor la angajarea copiilor a crescut

În utlimii ani, numărul de nereguli referitor la angajarea copiilor a crescut, doar în ultimul an a crescut cu 37%. Ministerul Muncii american acuză McDonald’s, Dunkin Donuts, dar și alte restaurante mari în regim de franciză că s-au folosit de minori în turele de noapte, mai mult decât le permite legislația. În Alabama, un migrant de 16 ani din Mexic se folosea de o identitate falsă pentru a lucra la una dintre fabricile de ansamble Hyundai.

Centrul de politici economice progresiste EPI identifică o problemă majoră în integrarea copiilor migranți, care vin fie ilegal sau nu din America Latină și Centrală și ajung să lucreze pentru supraviețuire. Mai mult de 300.000 de lucrători minori sunt în agricultură, dintre care o bună parte sunt copiii migranți ce nu au alte posibilități decât să lucreze:

“Până când agențiile federale abordează restanța de azil și problemele din aval pe care le creează, copiii migranți tineri vor continua să fie un grup de potențiali lucrători pe care angajatorii îi pot exploata, știind că nu au alte opțiuni viabile.“

Pe 8 martie 1908, croitoresele din New York City întrerupeau brusc munca și ieșeau în stradă pentru a protesta împotriva condițiilor de muncă deplorabile din fabrici, dar și împotriva folosirii copiilor la lucru. Înainte cu 5 ani, sindicaliștii americani conduși de Mother Jones organizau Marșul Copiilor din Fabrică din Philadelphia pâna la casa de vacanță din New York City a Președintelui American, Teddy Roosevelt.

“Vrem să audă bocetul copiilor, care nu au niciodată șansa să meargă la școală, ci lucrează de la zece la unsprezece ore pe zi în fabricile de textile din Philadelphia”, declara Mother Jones într-un discurs din timpul marșului.

Diversele manifestații, dar și grevele și sabotajul copiilor au contribuit la scoaterea acestora din fabrici și mine unde riscul de accidentare era foarte mare. Pentru mulți totuși nu exista această posibilitate, deoarece schimbarea culturală nu poate veni fără o schimbare economică care să le ofere șansa copiilor de-a nu mai avea nevoie să lucreze pentru supraviețuire.

Sistemele de asigurări sociale, pensiile sau alocațiile de creșteri copil erau anomalii în acea perioadă

Istoricul american James D Schmdit spune despre un copil ce-a trebuit să lucreze în mină de tânăr din cauza că și-a pierdut tatăl că “nu a avut nicăieri unde altundeva să se ducă”. Sistemele de asigurări sociale, pensiile sau alocațiile de creșteri copil erau anomalii în acea perioadă, iar șansele de supraviețuire pentru un om din clasa muncitoare depindea strict de abilitățile acestuia de lucru, cât și de noroc.

James D. Schmdit vorbește despre sudul american și de condițiile toride care au distrus recolta ce i-a împins copiii unei întregi familii în mină care “se întorceau în câteva luni sperând că recolta o să dea roade anul viitor”. Cercetările despre șocurile agricole din Tanzania, Mexic, dar și Sudul Statelor Unite confirmă această narativă: o recoltă slabă trimite copiii la muncă și-i privează de dreptul la educație.

Hainele vin din Bangladesh iar pentru copiii din Bangladesh, “cea mai bună alternativă” pe care o au la îndemână este munca fizică

Posibilitatea de-a scăpa copiii de muncă prin ridicarea veniturilor pare o alternativă pe care economiștii libertarieni o prezintă pentru a justifica neimpunerea sancțiunilor asupra țărilor sau companiilor ce se folosesc de minori în producție.

Hainele vin din Bangladesh iar pentru copiii din Bangladesh, “cea mai bună alternativă” pe care o au la îndemână este munca fizică în fabricile de textile, cu speranța că așa se vor ridica din sărăcie.

Totuși, mirajul că munca și venitul adițional în gospodărie care va ridica omul din sărăcie nu ține cont de necesitatea programelor sociale, a limitărilor asupra programului de lucru care să permită și educație, joc, dezvoltare individuală, nu doar munca. Mai ales acum, în timp ce veniturile reale au scăzut cu 1.5% în Statele Unite, iar cu 0.9% la nivel mondial, conform datelor Organizației Internaționale a Muncii.

Global, aproximativ 160 de milioane de copii lucrează, iar 79 de milioane dintre aceștia trudesc în medii nesigure, precum rafinării, abatoare sau fabrici auto. Băieții sunt cei care muncesc mai mult ca fetele, însă datele ignoră realitatea muncii domestice care adesea este invizibilă și nici nu este considerată de multe ori ca fiind muncă propriu-zisă. Nu există date care să cuantifice realitatea, dar dacă ne gândim la oameni din jurul nostru, găsim exemple de copii care-și cresc frații, care gătesc și fac curățenie. Un articol Școala9 prezintă avantajele lucrului încă din timpul școlii: creșterea responsabilității, dezvoltarea disciplinei, dar și motivarea.

Pe lângă avantaje, nu trebuie să neglijăm și stresul pe care munca-l induce copiilor care-i face să devină “adulți mai devreme”

Sunt diferențe categorice între un tânăr care lucrează pentru a-și aduce bani de buzunar în plus și cel care trebuie deoarece este forțat de circumstanțe și nu are siguranța zilei de mâine. Nu orice muncă contribuie benefic la dezvoltarea individului, precum arată un studiu din Etiopia și altul din Indonezia, ci din contră copiii ce lucrează pentru supraviețuire au șanse mult mai mari să-și piardă motivația, să dezvolte depresie și să nu vadă o scăpare din sărăcie.

În Iowa, ultimul stat american care a făcut mai ușoară angajarea copiilor în mediile periculoase, senatori (în principal republicani) care au propus legea vorbesc despre oportunitățile pe care le pot oferi celor mici, atât financiare, cât și de învățare.

Copiii de peste 14 ani vor putea lucra de acum în demolarea clădirilor sau în instalarea acoperișurilor

Educarea copiilor în arta muncii este un pretext pentru a rezolva problema deficitului de personal cu care se confruntă Statele Unite ale Americii: două locuri de muncă disponibile pentru fiecare persoană în șomaj.

Pandemia a afectat sever piața muncii americană, iar la mai bine de trei ani de la începerea crizei sanitare, lucrătorii nu mai acceptă să vină la serviciu pe un salariu mizer. Comunități pe Reddit precum /r/AntiWork sau More Perfect Union pe Twitter au crescut exponențial în ultimii ani și au prezentat oamenilor realitatea cu care unii se confruntă în câmpul muncii: salarii mici, șefi care au condiții imposibile de satisfăcut sau lipsa beneficiilor precum ar fi asigurarea de sănătate.

Postările au generat discuții colective, în timp ce oamenii refuză să se mai mulțumească cu puținul. Un studiu al Adobe arată că 85% din Generația Z (născuți între 1996 – 2010), nici nu se gândesc să mai aplice pentru un job dacă salariul nu este listat. În Europa, Comisia a aprobat directiva transparenței salariale prin care cere companiilor să facă publice salariile.

Pentru rezolvarea problemei cu deficitul de personal, soluția pare simplă: îmbunătățirea condițiilor de muncă. Totuși republicanii încep să readucă copiii în fabrici, prezentând soluția ca un moment educațional de pe urma căruia fiecare are de câștigat. Istoricul James D. Schmdit analiza oportunitățile educaționale din fabrici din secolul XIX și prezenta situația ca fiind mult mai deplorabilă: cel mai probabil rămâneai pe același post până te dădeau afară și te înlocuiau cu altcineva.

N.Redacției: Radu Stochita este expert pe tranzitie verde Cartel ALFA si jurnalist freelance si a scris despre probleme de munca, economice si tehnologie pentru Jacobin, Al Jazeera, Green Europe Journal si Libertatea.