Robotul Curiosity a descoperit dovezi ale existentei, in urma cu cateva miliarde de ani, a unui lac cu apa dulce pe planeta Marte

Robotul Curiosity a descoperit pentru prima data pe suprafata planetei Marte dovezi directe a ceea ce a fost candva un lac cu apa dulce pe planeta rosie, au anuntat, luni, cercetatorii americani, potrivit AFP.

La ora actuala nu mai exista apa in acea zona de pe Marte, insa probele obtinute prin foraje si analizele chimice efectuate de robotul Curiosity pe roci dense indica faptul ca, in trecut, au fost intrunite conditiile care sa permita ca acel lac sa sustina viata microbiana, in urma cu aproximativ 3,6 miliarde de ani.

Rocile analizate contin, intr-adevar, urme de carbon, hidrogen, oxigen, azot si sulf si „furnizeaza conditii ideale pentru o viata microbiana elementara”, se arata intr-un studiu ale carui rezultate au fost publicate in revista americana Science. Cercetarea a fost, totodata, prezentata in cadrul unei reuniuni organizate de American Geophysical Union la San Francisco.

Mici forme de viata bacteriana, cunoscute sub numele de chemolitoautotrofe, se dezvolta in conditii similare pe Terra si se gasesc, in general, in pesteri sau sub nivelul marii, in canalele hidrotermale.

„Este cu adevarat identic cu mediul (pe care il putem gasi – n.red.) pe Terra”, a constatat John Grotzinger, profesor de geologie la Instititul de Tehnologie din California, descriind ceea ce a fost in trecut un lac cu apa rece, parcurs de curenti si inconjurat de munti inzapeziti.

Desi nicio forma de viata nu a fost detectata in acele roci, robotul Curiosity a forat in fragmente de gresie si de argilit unde a gasit minerale argiloase, prezenta lor sugerand o interactiune cu apa.

„Acestea sunt roci relativ tinere in istoria martiana”, le-a explicat profesorul Grotzinger jurnalistilor prezenti la San Francisco, precizand ca unul dintre „rezultatele surprinzatoare” consta in faptul ca acele roci ar putea avea o varsta cuprinsa intre 3,5 miliarde si 3,6 miliarde de ani. „Asta coincide cu exactitate cu cele mai vechi urme de viata descoperite pe Terra”.

„Este pentru prima data cand gasim cu adevarat roci pe Marte care aduc dovada existentei unor lacuri”, a declarat, la randul sau, Sanjeev Gupta, profesor la Imperial College din Londra, coautor al studiului. „Este fantastic, pentru ca aceste lacuri reprezinta un mediu ideal pentru ca o viata microbiana elementara sa se poata dezvolta si conserva”, a explicat el pentru AFP.

Gresia descoperita pare sa fie si ea similara cu cea care exista in fluviile de pe Terra, fapt care sugereaza, potrivit oamenilor de stiinta, ca un fluviu izvora in trecut din acel lac situat la poalele unui munte.

Cercetatorii au descoperit deja dovezi care atesta existenta apei pe Marte intr-o alta zona de pe suprafata planetei rosii, iar analizeze efectuate de alte sonde de pe orbita martiana sustin teoria ca pe planeta ar fi putut sa existe in trecut lacuri.

Ajuns in craterul Gale din regiunea ecuatoriala martiana pe 6 august 2012, Curiosity, robotul explorator cu sase roti, cel mai sofisticat echipament trimis vreodata de oameni pe o alta planeta, a stabilit deja faptul ca „planeta rosie” a fost propice vietii microbiene in trecutul ei indepartat, acesta fiind de altfel principalul obiectiv al misiunii sale de doi ani.

Aceste ultime rezultate aduc „dovada cea mai graitoare a faptului ca Marte a putut, la un moment dat, sa intruneasca conditiile necesare pentru ca viata sa se dezvolte”, afirma autorii studiului.

NASA, agentia spatiala americana, a ales acel crater pentru diversele straturi sedimentare care ar putea sa ii ajute pe cercetatori sa dateze perioadele in care Marte a fost propice vietii.

Urmatoarea etapa consta in analizarea unor specimene prelevate din rocile de la suprafata craterului, pentru a strange cat mai multe dovezi ale unui mediu locuibil, a notat profesorul Gupta.

Aceste noi descoperiri reprezinta „un progres tehnic urias” si ele „ne dau incredere in viitorul acestei misiuni si in faptul ca trebuie sa continuam sa exploram” planeta rosie”, a adaugat el.

Robotul Curiosity, investitie de 2,5 miliarde de dolari, este operat de inginerii de la NASA din Laboratorul Pasadena din California.