România stă cel mai prost la capitolul încredere în moneda națională, în Guvern și în bănci din 10 țări din regiune (sondaj al Băncii Naționale a Austriei)

România stă cel mai prost la capitolul încredere în moneda națională din 10 țări din regiune, chestionate în cadrul unui sondaj făcut de Banca Națională a Austriei (OeNB), consultat de HotNews. De asemenea, avem cea mai scăzută încredere în Guvern dar și în băncile locale.

Cât privește siguranța depozitelor bancare, bulgarii sunt mai jos decât noi la capitolul încredere. Deși nu se pune problema că depozitele bancare din România nu ar fi sigure, percepția fiind dată pe fondul unui grad precar de cunoștințe financiare ale celor chestionați, țara noastră fiind pe ultimele locuri la capitolul educației financiare, mai arată sondajul făcut de Banca Națională a Austriei.

Sondajul oferă o sursă foarte bună de informații despre depozitele și creditele în valută ale persoanelor fizice din întreaga regiune, permițând comparații nu numai între țări, ci și între grupuri sociodemografice.

OeNB face în mod regulat un sondaj asupra persoanelor private din CESEE: Sondajul OeNB Euro colectează informații unice despre deținerile de numerar (euro), comportamentul de economisire și datoria și analizează opiniile, așteptările și experiențele economice ale respondenților.

În prezent, Sondajul OeNB Euro se desfășoară în următoarele zece țări:

6 state membre UE: Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Ungaria, Polonia, România

4 State non-membre UE: Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Serbia

Deținerile de numerar în euro (euroizarea activelor)

O dimensiune a euroizării activelor este utilizarea numerarului în valută ca depozit sigur sau ca mijloc secundar de plată. Sondajul Băncii Naționale a Austriei oferă dovezi directe unice cu privire la deținerile de numerar în valută.

Principalele trei constatări ale Sondajului OeNB Euro privind deținerile de numerar în euro sunt:

În primul rând, ponderea respondenților care dețin numerar în altă monedă decât cea națională este substanțială în unele țări din regiune și variază considerabil de la o țară la alta.

În al doilea rând, moneda euro pare în unele cazuri mai de încredere decât monedele locale.

În al treilea rând, în special țările din sud-estul Europei, ponderea celor care acum 20 de ani preferau euro era mai mare, apoi a trecut printr-o perioadă de neîncredere, după care această pondere a reînceput să crească.

Preferința pentru banii cash

În ultimii 20 de ani ponderea românilor care preferă să dețină numerar decât să-și plaseze banii în bănci a evoluat diferit. În perioada 2011-2018 a crescut constant, după care a început să scadă ușor.

Studiind mai în profunzime fenomenul preferinței de numerar, austriecii arată că lipsa de încredere în sistemul bancar este un factor cheie în explicarea preferinței puternice a oamenilor de a deține bani cash, mai degrabă decât să-i depună la bănci. Amintirea crizelor bancare din trecut amplifică acest efect.

În plus, percepția unor instituții slabe ale Statului, de exemplu calitatea slabă a aplicării legilor sau chiar a colectării impozitelor, precum și o penetrare scăzută a băncilor, constituie factori semnificativi care explică preferința puternică pentru numerar. O altă constatare interesantă a OeNB este că preferința pentru numerar este mai puternică în economiile euroizate.

Încrederea în leu, în bănci și Guvern

România stă cel mai prost la capitolul încredere în moneda națională din toate țările participante la sondajul Băncii Austriei. De asemenea, avem cea mai scăzută încredere în Guvern dar și în băncile locale. Cât privește siguranța depozitelor bancare, bulgarii sunt mai jos decât noi la capitolul încredere. Deși nu se pune problema că depozitele bancare din România nu ar fi sigure, percepția fiind dată pe fondul unui grad precar de cunoștințe financiare ale celor chestionați, țara noastră fiind pe ultimele locuri la capitolul educației financiare.

Mai jos, răspunsul la întrebarea : aveți în acest moment puse deoparte niște economii (în numerar sau în bănci).

În 2007–08, economisirea în numerar era obișnuită în țările analizate de OeNB. Jumătate din populație nu avea pe atunci un cont bancar sau un depozit de economii. În timp ce incluziunea financiară a crescut din 2007-2008, dar la nivelul anilor 2020-2021, mai puțin de jumătate dintre respondenți au confirmat că dețin economii, adică numerar, depozite sau alte active financiare.

Indicele de euroizare (raportul dintre deținerile de numerar plus depozitele în euro și numerarul total plus depozitele din bănci- medii anuale)

Combinarea micro-datelor din Sondajul OeNB Euro privind deținerile de numerar în euro și macro-datele privind depozitele în valută ale gospodăriilor le permite cercetătorilor să obțină o privire de ansamblu asupra gradului de euroizare în economiile studiate în sondaj.

Această măsură este calculată ca suma deținerii de numerar în euro pe cap de locuitor și a depozitelor în valută străină pe cap de locuitor, comparată cu suma totală a deținerii de numerar pe cap de locuitor și a depozitelor din bănci. Indicele de euroizare se dovedește a fi destul de stabil, ceea ce indică faptul că persistența comportamentului individual de economisire este ridicată.

De ce ne împrumutăm în euro? Cei mai mulți români o fac pentru consum, apoi pentru casă

În Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (CESEE), utilizarea valutelor străine în general și a euro în special este larg răspândită.

În România, cei mai mulți fac credite în euro pentru consum (40%). Abia apoi urmează cele pentru a cumpăra o locuință, iar mașina ocupă locul al treilea în preferința pentru creditele în euro.