Sari direct la conținut

Science Facts: Care este cel mai mare pește de apă dulce din lume?

HotNews.ro
Un morun de o tonă și 4,7 m la Muzeul Național al Tatarstanului din Kazan , Foto: Wikipedia
Un morun de o tonă și 4,7 m la Muzeul Național al Tatarstanului din Kazan , Foto: Wikipedia

A fost nevoie de trei biologi ca să scoată din apă peștele de 109 kg din râul Detroit din Michigan luna trecută. „Sturionul monstru”, prins și eliberat de Alpena Fish and Wildlife Conservation Office, ar putea avea o vârstă de peste 100 de ani. Este o captură impresionantă, dar „Este acesta cel mai mare pește de apă dulce din lume?” întreabă Live Science. Mai jos dă și răspunsul.

Peștele din râul Detroit este un sturion de lac (Acipenser fulvescens) și deși este considerat unul din cei mai mari prinși vreodată în SUA, există unii mult mai mari în alte râuri ale lumii. Conform lui US Geological Survey, cel mai mare pește de apă dulce este morunul (Huso huso), care trăiește între Europa și Asia în mările Neagră, Azov și Caspică, precum și în râurile care le alimentează.

Morunul poate atinge o lungime de 8 metri și o greutate de 2,2 tone, conform Pan-European Action Plan for Sturgeons, elaborat de World Sturgeon Conservation Society și World Wildlife Fund. La maturitate, tronează peste lanțul trofic, mâncând pești ca babușca și crapul, păsări de apă și chiar foci, după cum afirmă International Union for Conservation of Nature (IUCN).

Morunul poate trăi 100 de ani, ca sturionul de lac, ceea ce-i dă suficient timp ca să crească, „Dacă trăiești mult, ai timp destul ca să mănânci”, a spus pentru Live Science Phaedra Doukakis, analist de specialitate la National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA).

Sturionii există de peste 250 de milioane de ani și au fost contemporani și cu dinozaurii. Morunul este cel mai mare dintre speciile de sturioni și pești spatulă care mai există și azi.

În afară de durata mare de viață, este greu de spus de ce morunii cresc atât de mari. Exemplarele mari au probabil mai mare succes la reproducere, poate și din cazuă că femelele mari depun mai multe icre decât cele mici. Mărimea lor îi ajută și să prindă pradă și să supraviețuiască interacțiunii cu prădători, conform lui Leonardo Congiu, profesor de ecologie la universitatea din Padova.

Moruni sunt în prag de extincție pe IUCN Red List of Threatened Species. Femelele adulte sunt căutate pentru icre: caviarul, care ajunge la $8.000/kg.

Doukakis, care este și copreședinte la IUCN Sturgeon Group, crede că ar mai exista exemplare de peste 8 m, dar sunt puse recompense mari pe capetele lor. „O femelă bătrână de asemenea lungime poate fi plină cu caviar, deci un pește foarte, foarte scump și profitabil pentru braconieri”.

Caviarul de fermă este disponibil acum, dar Doukakis spune că și dacă ar exista protecție maximă pentru moruni, trebuie încă mult timp ca să crească exemplarele tinere și să atingă lungimile maxime.

Titlul pentru sturionul care crește cel mai repede i-ar putea de fapt aparține sturionului alb (Acipenser transmontanus), cel mai mare din SUA. De fapt, este mai probabil ca oamenii să vadă un sturion alb, nu un morun, tocmai pentru că este mai bine protejat, explică Doukakis.

În prezent, sturionii albi nu sunt în pericol de extincție și populația lor este stabilă, conform lui IUCN. Dar, ca aproape toate speciile de sturioni, sunt amenințați de construcția de baraje, care le blochează cursurile superioare în care-și depun icrele și modifică condițiile de mediu în râurile de care depind ei.

Morunul și sturionul alb sunt numiți pești de apă dulce deoarece se nasc în ea și o folosesc pentru reproducere, dar ocupă și medii cu apă sărată. Doukakis preferă să-i numească pești dependenți de apă dulce, ca să-i deosebească de speciile care trăiesc întreaga viață în apă dulce.

Dar care este cel mai mare pește care trăiește doar în apă dulce? Somnul uriaș (Pangasionodon gigantis) din Mekong , fluviul din sud-estul Asiei, deține recordul. El crește până la 3 metri și au fost prinse exemplare de 293 de kilograme. Ca și morunii, acești pești sunt considerați în pericol critic de IUCN, tot din cauza barajelor și pescuitului excesiv.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro