Science Report: Apocalipsa insectelor este la apogeu și nu știm ce o produce ● E oficial. Observatorul astronomic de la Arecibo este istorie ● Ce mâncau trilobiții?

​Apocalipsa insectelor este la apogeu și nu știm ce o produce ● E oficial. Observatorul astronomic de la Arecibo este istorie ● Ce mâncau trilobiții?

Apocalipsa insectelor este la apogeu și nu e clar ce o produce

Poate că declinul biomasei insectelor nu a fost chiar principala voastră grijă, dar nu se poate să nu fi observat măcar că, atunci când mergeți cu mașina, numărul insectelor care ajung pe parbrizul mașinii voastre nu mai este același ca acum zece sau douăzeci de ani.

Asta pentru că numărul insectelor din Europa a scăzut dramatic, cu 76%, din 1989 până în 2016, după cum arată un studiu al unei echipe germano-olandeze de biologi, studiu publicat în revista Nature. Ce este și mai îngrijorător, pe lângă efectele negative pe care le are acest declin asupra biodiversității, este că nimeni nu poate spune cu exactitate ce anume îl produce.

Studii realizate în paralel în alte părți ale lumii au arătat că declinul este unul global, și nu se rezumă doar la Europa. Practic, de prin anii `80 și până în prezent, numărul insectelor a scăzut cu circa 11% anual.

O primă abordare a acestei teme a indicat că reducerea semnificativă a numărului de insecte ar avea ca potențială cauză o reducere a habitatului insectelor. Însă cercetări ulterioare au indicat faptul că declinul s-a produs peste tot, indiferent că vorbim despre zonele urbane, agricole sau sălbatice.

O nouă explicație aduce în discuție schimbările climatice. Spre exemplu, iernile mai blânde și lipsite de precipitații au un efect negativ asupra populațiilor de insecte. În același timp, primăverile calde și umede au un efect pozitiv. Problema este că Europa, cel puțin, a cunoscut și una și alta. Iar asta nu explică de ce scăderea este constantă și de ce implică un număr uriaș de specii.

Specialiștii implicați în studiul amintit spun că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a înțelege ceea ce se întâmplă. Deocamdată, singura certitudine este că nu s-a observat nici măcar un singur reviriment al vreunei populații de insecte în cei 27 de ani de cercetare.

E oficial. Observatorul astronomic de la Arecibo este istorie

Deși decizia de a demola faimosul radio-telescop de la Arecibo, Puerto Rico, și de a construi în locul său un centru de cercetare fusese anunțată încă de anul trecut de către Fundația Națională de Științe (NSF) din Statele Unite, fanii acestuia sperau că oficialii americani vor reveni asupra deciziei și că vor investi pentru readucerea sa la viață.

Nu se va întâmpla căci, săptămâna aceasta, NSF a anunțat deja universitățile care se vor implica în proiectul noului centru de cercetare care va fi construit în locul legendarului observator astronomic.

Deși scopul său principal era acela de a repera rachetele sovietice care ar fi putut pătrunde în ionosferă, radio-telescopul de la Arecibo a devenit faimos pentru rolul pe care l-a jucat în cercetarea spațială. Din 1963, anul în care a fost ridicat, și până în 2016, anul în care China a finalizat construcția telescopului FAST, Arecibo a fost cel mai mare radio-telescop din lume.

Problemele au apărut în anul 2017, atunci când radio-telescopul a fost puternic avariat de uraganul Maria. Trei ani mai târziu, în 2020, un puternic cutremur a dus la închiderea observatorului din motive de siguranță. În luna decembrie a aceluiași an, o platformă de 900 de tone se prăbușea pe antena cu un diametru de 305 metri a telescopului, fapt ce a dus la distrugerea acesteia.

În ciuda propunerilor venite din mediul științific de a construi un telescop de nouă generație pe locul celui vechi, NSF a rămas neclintită în decizia ei. Cel mult, va construi o expoziție la fața locului pe care elevii și studenții să o poată vizita pentru afla rolul jucat în observatorul de acolo în cercetare. Cum spuneam, Arecibo este istorie.

Ce mâncau trilobiții?

Deși peste 20.000 de specii de trilobiți au împânzit mările și oceanele lumii în paleozoic, și asta pentru mai bine de 270 de milioane de ani, creaturile emblematice ale perioadei vechi a vieții au rămas în mare parte un mister. Spre exemplu, nimeni nu a putut spune ce anume mâncau trilobiții, toate ipotezele pe tema asta bazându-se în special pe observații indirecte.

Se pare că se mai dărâmă o barieră în știință și, grație unei descoperiri de excepție din Cehia, aflăm și ce mâncau trilobiții. Asta ne-o spune o echipă de specialiști de la Institutul de Geologie și Paleontologie din Praga, alături de un omolog de la Universitatea din Uppsala, Suedia.

Autorii studiului au analizat un exemplar vechi de 465 de milioane de ani, din specia Bohemolichas incola, care a fost descoperit pe teritoriul Cehiei, și care s-a păstrat în condiții excepționale. Atât de bine a fost conservat, încât cercetătorii au putut să observe la microscop ultima sa masă.

Specimenul păstra încă în sistemul său digestiv rămășițe ale unor creaturi asemănătoare creveților de azi, stelelor și aricilor de mare, melci sau scoici. Plecând de la observația asta, s-a sugerat că specimenul în cauza ar fi avut un comportament oportunist, și că ar fi fost atât vânător, cât și necrofag. Pur și simplu, ar fi străbătut fundul mărilor și oceanelor în căutarea a diferite creaturi, vii sau moarte, fără a avea vreo preferință.

Interesant este și faptul că anumite caracteristici ale exoscheletului specimenului arată că animalul își schimba carapacea, asemenea crustaceelor de azi. O altă asemănare a fost semnalată în cazul sistemului digestiv. Faptul că resturile de cochilii din sistemul său digestiv nu au fost digerate susține ideea că acidul gastric al animalului era unul similar cu cel al crabilor de azi sau al altor crustacee.

Practic, cu ocazia asta, avem cea mai detaliată prezentare a dietei și a morfologiei unui trilobit, de la prima descoperire oficială a unui astfel de exemplar (China, 1689). Studiul a fost publicat în Nature.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro