Science Report: Purtarea măștii ne face mai buni și mai responsabili. Trebuie să ne facem griji pentru următorul val Covid? Cât de inteligenți erau ihtiozaurii?

​Purtarea măștii ne face mai buni și mai responsabili ● Trebuie să ne facem griji pentru următorul val Covid? ● Cât de inteligenți erau ihtiozaurii? ● Au îmbulinat-o englezii, egiptenii vor Piatra din Rosetta înapoi

Purtarea măștii ne face mai buni și mai responsabili

V-ați agitat degeaba că nu vreți să purtați mască. Nici nu știți ce efecte benefice are, pe lângă faptul că reduce riscul infectării cu covizi și alți agenți patogeni. Asta o spun cercetătorii de la MIT (Massachusetts Institute of Technology), preluând nu mai puțin de zece studii realizate în China, de la începutul pandemiei și până azi.

Rezultatul spune că purtarea măștii, cel puțin în China, a redus simțitor cazurile infracționale. Specialiștii chinezi au monitorizat cazurile care implică mici încălcări ale legii. Spre exemplu, parcarea în locuri nepermise, trecerea pe culoarea roșie la semafor, micile găinării șamd. A reieșit că, de când cu purtarea obligatorie a măștii, numărul acestora s-a redus cu 4%.

Nu pare mult, dar e totuși ceva. Concluzia este că purtarea măștii crește gradul de responsabilitate. De asta nu se mai trece pe roșu, de asta nu se mai păcălesc oamenii unii pe alții la piață, plus altele asemenea. Chiar și așa, efectele sunt unele complexe și trebuie studiate și pe viitor, spun specialiștii, pentru a vedea ce se mai descoperă. Spre exemplu, ar fi foarte interesant să aflăm și de ce a scăzut nivelul infracțiunilor de când ăia au fost blocați în case. Sau de ce nu mai trec chinezii pe roșu de când au luat bătaie de-au vorbit singuri când au vrut să iasă din propriile locuințe.

Trebuie să ne facem griji pentru următorul val Covid?

O creștere a cazurilor de infectare cu SARS-CoV-2, dar și cu noi variante ale coronavirusului, se estimează că va avea loc pe perioada toamna-iarnă, cu precădere în emisfera nordică. Asta ne-o spune chiar Nature, preluând studiile de la mai multe centre de cercetare din SUA și Europa.

Varianta Omicron suferă mutații după mutații, iar sub-variantele acesteia (BA.2, BA.4 și BA.5) au suferit la rândul lor modificări care le-au crescut gradul de transmisibilitate. Spre exemplu, sunt atent monitorizate variantele BQ.1, BA.2.75, BA.2.75.2, BA.2 sau BA.2.3.20, care au fost deja semnalate în Marea Britanie, India, Singapore, Danemarca, respectiv Australia.

Există riscul ca una dintre acestea, sau chiar variante noi, să producă un nou val de infectări, cu atât mai mult cu sezonul gripei stă să înceapă.

Din fericire, toate datele de care dispunem în prezent sugerează că vaccinurile încă oferă un grad mare de protecție și reduc simțitor numărul cazurilor grave. S-ar putea să mai fie nevoie de vreun booster, cu precădere în rândul acelor categorii predispuse la infecții severe, dar la asta se lucrează chiar acum. În concluzie, stați liniștiți! O să fie bine.

Cât de inteligenți erau ihtiozaurii?

Mai dă-l încolo de Covid, că v-oți fi săturat de el ca de mere acre! Mai bine să explorăm și alte domenii științifice, că uite ce știre de importanță vitală vine de la Universitatea din Bristol! Mai exact, ne spun paleontologii de acolo, asta într-un studiu publicat în Journal of Anatomy, ihtiozaurii etalau un comportament de cazi pe spate când vezi ce inteligenți erau.

Pentru cei care nu știau deja asta, ihtiozaurii erau niște reptile marine, un fel de delfini supradimensionați și cu colți pumnal, care au trăit în Mezozoic, adică perioada dinozaurilor. La o analiză a fosilelor acestora, a reieșit că unii aveau botul scurt și puternic, alții botul lung și ceva mai puțin rezistent. Culmea este că trăiau în aceleași locuri.

Cum au tradus specialiștii diferențele astea morfologice? Păi, printr-o specializare pe un anumit tip de hrană încă din perioada juvenilă. Mai precis, cei cu botul lung preferau prăzile rapide, în timp ce aceia cu botul lung se dădeau în vânt (mă rog, în curenții marini) după prăzile lente, dar care necesitau o forță a mușcăturii mult mai mare.

Asta ne arată nouă că, în comparație cu prădătorii de top de azi din mediul acvatic, rechinii și balenele orca, ihtiozaurii se specializaseră pe diferite tipuri de vânat. Ăștia de azi mănâncă tot ce prind, ca disperații. Acum, că ihtiozaurilor nu prea le-a folosit specializarea, o putem lesne observa prin faptul că nu mai găsești unul nici să dai cu tunul. Dar e bine de reținut, că nu știți când vă folosește în viață.

Au îmbulinat-o englezii, egiptenii vor Piatra din Rosetta înapoi

În caz că ați ratat informația până acum, Piatra din Rosetta este unul dintre cele mai importante artefacte legate de istoria Egiptului antic. Descoperită întâmplător în timpul unor lucrări de întărire a unui fort, la scurtă vreme după invazia lui Napoleon în Egipt, stela respectivă conținea un text scris în atât în limba greacă, cât și în sistemul demotic și cel hieroglific, tipic egiptene. Plecând de la descoperirea asta, Jean-François Champollion a făcut pasul decisiv spre descifrarea hieroglifelor egiptene.

Problema este că încă din 1801, francezii au fost obligați să o predea englezilor, ca pradă de război, în urma Tratatului de la Alexandria. De atunci și până azi, Piatra din Rosetta a rămas la British Museum. Iar acum egiptenii o vor înapoi. Pentru a reuși acolo unde alte sute de petiții au dat greș, specialiștii egipteni în frunte cu decanul Academiei de Științe din Cairo, Dr. Monica Hanna, au apelat la cea mai dură formă de atac. Mai exact, au făcut o petiție online.

Spun ei, adică specialiștii care au inițiat campania, că presiunea publicului va fi factorul decisiv pentru returnarea artefactului în țara sa de origine. Luați prin surprindere, oficialii englezi nu au dat încă niciun răspuns. Bănuim cam cum se va finaliza treaba, dar preferăm să așteptăm rezultatul. În caz că vreți să se facă dreptate, puteți lovi în racilele imperialismului britanic semnând petiția respectivă.

Sursa foto: Dreamstime.com.