Se schimbă relația noastră cu banii și cumpărăturile. Cum arată economia singurătății
La nivel mondial, oamenii sunt tot mai singuri, atât emoțional, cât și fizic: locuiesc singuri, socializează mai puțin, se căsătoresc și fac copii mai târziu sau chiar deloc. Nu e doar un fenomen social. Singurătatea tot mai accentuată se vede și economic. Există legături între scăderea demografică, reducerea locatarilor dintr-o locuință și îmbătrânire, care influențează dinamicile din sectorul economic și de pe piața muncii.
Schimbările demografice, accentuate și de o scădere a populației și de o rată a natalității în picaj, în majoritatea țărilor, au încurajat conturarea mai multor fenomene social-economice în societatea modernă: intrarea femeilor pe piața muncii plătite, o mână de lucru mai restrânsă și o populație îmbătrânită tot mai numeroasă – din 1960 și până astăzi, speranța de viață a crescut de la 51 la 72 de ani, în timp ce în ultimele șapte decenii, rata fertilității a scăzut la nivel mondial, ajungând la 50% din cât era acum 70 de ani.
Apoi, pe fundalul unui cadru alarmant din punct de vedere demografic, a venit pandemia Covid-19, care a pus în lumina reflectoarelor și consecințele din spatele cortinei, pe care o viață între patru pereți le poate avea asupra oamenilor. Printre cele mai vocale repercusiuni a fost singurătatea.
Însă, dacă facem un pas în spate, toate aceste evoluții semnalează și o eră a schimbării. Printre cele mai semnificative o reprezintă apariția singurătății în masă, care e percepută atât din punctul de vedere al unei epidemii sociale, cât și ca un reper de putere macroeconomică, spun experții.
Panorama a stat de vorbă cu Claudia Indreica, psiholog organizațional, expert pe piața muncii și CEO & Co-Founder al firmei de head-hunting Psihoselect, cu peste 20 de ani de experiență în domeniul de business, pentru a înțelege cum ne va afecta acest fenomen nu doar pe plan psihologic, dar și pe plan economic.
„Fenomenul singurătății are un impact semnificativ asupra anumitor industrii. În Japonia, de exemplu, a fost demarată o serie de programe de către primării, pentru a stimula oamenii care trăiau singuri să înceapă să împartă locuințe, în contextul presiunilor puse pe piața imobiliară și pe creșterea tot mai mare a gospodăriilor non-familiale. Astfel, într-o țară în care dezvoltarea imobiliară se face oricum pe verticală, fenomenul singurătății a reprezentat un obstacol pentru stat și ajunsese să afecteze spațiul locativ și industria imobiliară”, e un exemplu concret pe care Claudia Indreica îl dă, pentru a arăta că impactul singurătății traversează granițele psihologiei.
Citește pe Panorama.ro cum ne va afecta acest fenomen nu doar pe plan psihologic, dar și pe plan economic.