Sari direct la conținut

Sectorul prelucrător își revine. Dar întârzierile furnizorilor se mențin iar timpii de livrare au crescut considerabil

HotNews.ro
Angajati, angajatori, Foto: ANP / ddp USA / Profimedia
Angajati, angajatori, Foto: ANP / ddp USA / Profimedia

Performanța sectorului prelucrător din România a continuat să se îmbunătățească în luna mai, conform celor mai recente date dar, cu toate acestea, întârzierile furnizorilor s-au menținut, iar timpii de livrare au crescut considerabil, au transmis luni oficialii BCR.

Banca calculează un indice (BCR PMI®) pentru industria prelucrătoare din România, format din indicatorii privind comenzile noi, producția, ocuparea forței de muncă, termenele de livrare ale furnizorilor și stocurile de achiziții. Un indice PMI peste pragul de 50,0 de puncte, fără modificări, indică o îmbunătățire a situației industriei în luna respectivă, în timp ce o cifră situată sub pragul de 50,0 de puncte arată o deteriorare. Cu o valoare de 52,0 de puncte în luna mai, indicele vizat a crescut de la 51,5 în aprilie, atingând nivelul cel mai ridicat de la începerea colectării datelor, în iulie 2023.

Producția și numărul de comenzi noi au crescut mai rapid , mai spun oficialii BCR. La rândul lor, companiile și-au intensificat achizițiile de mijloace de producție și au continuat să creeze locuri de muncă și luna aceasta, deși doar modest, pe fondul deficitului de personal.

Cu toate acestea, întârzierile furnizorilor s-au menținut, iar timpii de livrare au crescut considerabil

Între timp, costurile de producție s-au majorat într-un ritm mai rapid, pe măsură ce inflația a recăpătat avânt. Ca răspuns, firmele și-au majorat prețurile de vânzare, într-un ritm chiar mai susținut.

Cererea externă a avut o evoluție mai puțin bună, dat fiind că vânzările reduse de pe principalele piețe de export au dus la o scădere suplimentară a comenzilor noi de export. Cu toate acestea, rata de declin a fost cea mai slabă din ultimele 11 luni.

În același timp, cererea mai mare de factori de producție, ca urmare a primei creșteri înregistrate a activității de achiziții, redirecționarea transporturilor din Asia din cauza perturbărilor din Marea Roșie și problemele legate de capacitatea furnizorilor au condus la o prelungire abruptă a termenelor de livrare ale furnizorilor în luna mai.

Deteriorarea întârzierilor a fost cea mai gravă de la începerea colectării datelor. Prin urmare, producătorii români au înregistrat doar o scădere minoră a nivelului stocurilor, întrucât firmele au căutat să-și asigure stocuri de rezervă.

Producătorii români de bunuri au continuat să-și majoreze prețurile de vânzare în luna mai, prelungind astfel secvența actuală de inflație

Ritmul inflației s-a accelerat față de cel înregistrat în luna aprilie și a fost mai rapid decât media de până acum. Costurile mai mari au fost legate de creșterea prețurilor cu furnizorii, transportul și combustibilul.

Producătorii români de bunuri au continuat să-și majoreze prețurile de vânzare în luna mai, prelungind astfel secvența actuală de inflație la șapte luni. Deși doar marginală, rata de creștere a devenit cea mai rapidă din ultimele trei luni, dat fiind că firmele au căutat să transfere costurile și să facă ajustări care să reflecte îmbunătățirea calității produselor.

Forța de muncă a crescut pentru a doua lună consecutiv la producătorii români la jumătatea celui de-al doilea trimestru. Cu toate acestea, din cauza dificultăților de a găsi personal adecvat care să-i înlocuiască pe cei care părăsesc voluntar locurile de muncă, crearea de locuri de muncă a fost nesemnificativă, în ansamblu.

Așteptările privind producția în rândul firmelor prelucrătoare din România s-au îmbunătățit

În sfârșit, așteptările privind producția în rândul firmelor prelucrătoare din România s-au îmbunătățit în luna mai. Gradul de încredere a atins cel mai ridicat nivel înregistrat (din iulie 2023), pe fondul speranțelor de atragere de noi clienți și al planurilor de investiții în tehnologie nouă.

Ciprian Dascălu, economist-șef în cadrul BCR, a declarat: „Ținând cont de faptul că o parte semnificativă din producția industriei prelucrătoare din România este destinată exportului, evoluția cererii externe va fi crucială pentru orice speranță de accelerare a creșterii industriei prelucrătoare din România în lunile următoare. Componenta de forță de muncă a indicelui a rămas și ea peste pragul neutru de 50 pentru a doua lună la rând, însă valoarea indicelui a fost mai mică față de luna precedentă, arătând o îmbunătățire doar marginală. Au fost raportate ceva dificultăți în a înlocui angajații care pleacă de bună voie.

Numărul locurilor de muncă vacante rămâne peste numărul persoanelor care caută activ un loc de muncă în România indicând o piață a forței de muncă tensionată. Mai mult decât atât, în România există și o problemă de a găsi persoane calificate care au competențele necesare pentru a fi angajate pe un anumit post. Timpii de livrare de la furnizori s-au înrăutățit în mai cu cel mai mare ritm înregistrat până acum. Capacitatea de producție insuficientă a furnizorilor, precum și devierea traseului vapoarelor care transporta marfa din cauza conflictelor din Orientul Mijlociu, au fost citate de firme ca fiind în spatele acestei evoluții. Prețurile de producție au crescut mai lent indicând faptul că povara creșterii prețurilor factorilor de producție nu a fost transmisă 100% către consumator. Prețurile de producție sunt strâns legate și de prețurile de consum, însă efectul acestora este transmis cu un decalaj de câteva luni. Ceva presiuni inflaționiste pot proveni din prețurile de producție din industria prelucrătoare în lunile următoare.

Datele pentru primul trimestru din 2024 ne sugerează faptul că industria prelucrătoare cel mai probabil nu va fi un motor de creștere economică, media indicelui fiind sub pragul neutru de 50. Este posibil, însă, ca în al doilea trimestru industria prelucrătoare să înregistreze o contribuție pozitivă la creșterea PIB judecând după evoluția PMI din primele două luni ale trimestrului. Industria prelucrătoare reprezintă între 15% și 20% din valoarea adăugată brută dintr-un an în Romania”.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro